tag:blogger.com,1999:blog-86132053616846340612024-03-21T09:31:22.856-07:00PAROHIA LANURILEpadre catalinhttp://www.blogger.com/profile/10229886735670473000noreply@blogger.comBlogger11125tag:blogger.com,1999:blog-8613205361684634061.post-88418263236766122842014-07-15T07:50:00.000-07:002014-07-15T07:50:33.874-07:00Bine de stiut de orice credincios<div style="background-color: white; color: #333333; font-family: Verdana, Tahoma, Arial, serif; font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em; text-align: justify;">
<a href="http://www.doxologia.ro/viata-bisericii/interviu/cum-se-face-un-pomelnic" style="color: #000066; text-decoration: none;" target="_blank"><strong>Cum se face un pomelnic</strong></a></div>
<blockquote style="background: url(http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/themes/bluespot-10/img/blockquote.png) 0% 100% no-repeat rgb(238, 238, 238); color: #333333; font-family: Verdana, Tahoma, Arial, serif; font-size: 12px; line-height: 18.239999771118164px; margin: 1em; padding: 10px 10px 40px; text-align: justify;">
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
Când vin la biserică, mulţi oameni aduc la sfântul altar, ca o obişnuinţă, un pomelnic, unde scriu atât numele lor, cât şi ale celor pe care îi poartă în gând – rude, prieteni, cunoscuţi etc. </div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<span id="more-36702"></span>Se întâmplă ca un creştin să aducă la biserică un pomelnic şi să considere că a făcut tot ceea ce trebuia: va fi pomenit la biserică şi cu aceasta şi-a încheiat datoria sa, el nu mai are nimic de făcut. În realitate, este nevoie şi de rugăciunea personală. Şi aici ar trebui să existe un pomelnic. Acesta – fie că este scris, fie că nu – este de dorit să cuprindă cât mai multe nume: de la cei apropiaţi din familie – soţ, soţie, copii, părinţi, bunici, naşi, prieteni – până la nefericiţii acestei lumi. <strong>Părintele Sofronie Saharov ne îndeamnă: „<em>Când vă rugaţi, rugaţi-vă pentru toţi şi pentru fiecare. Şi adăugaţi: „Pentru rugăciunile lor, pentru rugăciunile lui, miluieşte-mă şi pe mine</em>“. <span style="color: red;"><em>Astfel, puţin câte puţin, conştiinţa voastră se va lărgi</em>“.</span></strong></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<strong>În pomelnicul ce urmează a fi dus la biserică se trec numai numele de botez ale celor pe care dorim să-i pomenim (Ioan, Ana, Elena). Nu se trec numele prescurtate sau poreclele. Se înţelege, numai oamenii pot fi trecuţi în pomelnic. Spun aceasta deoarece au fost cazuri în care cel care a alcătuit pomelnicul a considerat de cuviinţă să treacă şi numele câinelui la care ţinea foarte mult!</strong></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<span style="color: red;"><strong>În cazul clericilor, numele este însoţit de denumirea treptei preoţeşti (de exemplu: „preotul Ioan“ sau „ieromonahul Varsanufie“, „diaconul Grigore“), la fel pentru monahi sau monahii (de exemplu: „monahia Olimpiada“). Cei vii vor fi grupaţi împreună, la fel cei adormiţi, menţionându-se deasupra fiecărui grup: vii sau adormiţi.</strong></span></div>
<h3 style="border-bottom-color: rgb(234, 234, 234); border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 1px; color: #556677; font-family: 'Frutiger Linotype', 'Lucida Grande', 'Trebuchet MS', sans-serif; font-size: 18px; font-weight: normal; margin: 0px; padding: 3px 0px; text-align: center;">
<span style="color: blue;"><strong>Pentru Taina Sfântului Maslu se aduc numai pomelnice pentru cei vii</strong></span></h3>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<em><strong>La ce slujbe ale Bisericii sunt pomeniţi cei vii, şi la ce slujbe, cei adormiţi?</strong></em></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
La Sfânta Liturghie se pomenesc atât viii, cât şi cei adormiţi – şi este bine ca orice creştin care aduce jertfă la altar să aibă pomelnic şi pentru cei vii şi pentru cei morţi, pentru că sunt situaţii în care sunt aduse pomelnice fie numai pentru cei vii, fie numai pentru cei morţi. Pentru Taina Sfântului Maslu se aduc numai pomelnice pentru cei vii. La fel şi pentru slujba Acatistului. <span style="color: navy;"><strong><span style="color: red;">Pomelnice numai cu numele celor adormiţi se aduc pentru slujba Parastasului</span>.</strong></span></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<em><strong>Este bine să trecem în pomelnic necazurile, dorinţele noastre pentru care ne rugăm?</strong></em></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
Cea mai mare parte a pomelnicelor care ajung la altar conţin şi însemnări legate de persoanele trecute acolo: în privinţa stării sau a dorinţelor acestora (bolnavi, necăsătoriţi, stăpâniţi de patima beţiei etc.) sau chiar adevărate istorisiri, încât o pagină întreagă cuprinde numai două nume, iar restul e povestire. Cred că <span style="color: red;">cel mai bine este să fie scris numai numele de botez, eventual, cu însemnarea celor care sunt bolnavi sau într-o situaţie specială („Ioan bolnav“)</span>. E drept că uneori şi detaliile care însoţesc numele celor din pomelnic pot fi de folos, pentru că îi sunt de ajutor preotului pentru a realiza o raportare mai personală faţă de cei pomeniţi. Totuşi, ţinând cont că, de multe ori, astfel de amănunte nu sunt potrivite cu vieţuirea creştină (de pildă, se cere pedepsirea duşmanilor, ale căror nume sunt enumerate) sau sunt exagerate, cum spuneam, numele de botez este suficient. Dumnezeu ştie mai bine decât omul însuşi ce anume îi este acestuia de folos.</div>
<h3 style="border-bottom-color: rgb(234, 234, 234); border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 1px; color: #556677; font-family: 'Frutiger Linotype', 'Lucida Grande', 'Trebuchet MS', sans-serif; font-size: 18px; font-weight: normal; margin: 0px; padding: 3px 0px; text-align: center;">
<span style="color: blue;"><strong>Nu pot fi trecuţi în pomelnic, la Sfânta Liturghie, cei de altă credinţă</strong></span></h3>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<em><strong>Cei de altă credinţă pot fi trecuţi în pomelnic? Ei se pomenesc la vreo rugăciune a Bisericii?</strong></em></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
Un bun creştin, un creştin autentic nu poate să nu se roage pentru întreaga lume, îmbrăţişându-i pe toţi în dragostea sa. Spre aceasta trebuie tins. Aşadar, nu numai pentru cei de altă credinţă se poate ruga, ci şi pentru toţi cei care, de obicei, sunt stigmatizaţi de societate pentru păcatele lor mari şi evidente. O poate face în rugăciunea sa, dar o poate face şi la slujba Sfântului Maslu, de pildă, a Acatistului, a Paraclisului, nădăjduind că mila lui Dumnezeu, atingându-le şi acestora sufletul, îi va mişca spre înnoirea vieţii.</div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<em><strong>Dar cei cuprinşi de diferite patimi (beţivi, fumători etc.) sau cei necununaţi? Dar sinucigaşii?</strong></em></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
Da, există o slujbă a Bisericii unde se impune o exigenţă aparte în privinţa celor care sunt pomeniţi: este vorba de Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie. Întrucât<span style="color: red;"><strong> în cadrul Sfintei Liturghii</strong></span> sunt chemaţi la împărtăşirea cu Trupul şi Sângele lui Hristos numai cei care mărturisesc aceeaşi credinţă şi sunt într-o stare duhovnicească corespunzătoare (într-o stare de pocăinţă), <span style="color: red;"><strong>nu pot fi trecuţi în pomelnic cei de altă credinţă (heterodocşi sau adepţi ai altor religii), vrăjitorii, descântătorii sau cei care sunt cunoscuţi ca trăind, persistând în păcate grave (ucidere, adulter etc.)</strong></span>.</div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<span style="color: navy;"><strong>În cazul celor adormiţi, nu pot fi trecuţi în pomelnic cei care s-au sinucis pentru că, omorându-se, au refuzat darul vieţii primit de la Dumnezeu şi L-au refuzat pe Dumnezeu</strong></span>. Sfântul Nicodim Aghioritul numeşte sinuciderea treapta a douăsprezecea şi ultimă a păcatului. <strong>Nu pot fi trecuţi în pomelnic nici copiii morţi nebotezaţi sau pruncii avortaţi</strong>.</div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
Sfântul Simeon al Tesalonicului spune şi de ce nu pot fi pomeniţi cei pe care i-am enumerat mai sus sau cei asemenea lor. La Sfânta Proscomidie, când sunt pomeniţi cei vii şi cei adormiţi, preotul scoate câte o părticică (miridă) pentru fiecare şi o aşază pe Sfântul Disc, acolo unde sunt aşezate: Sfântul Agneţ, care se va preface în Sfântul Trup al lui Hristos, miridele pentru Maica Domnului şi cele pentru sfinţi. Când, după prefacerea darurilor de pâine şi vin în Trupul şi Sângele Domnului, părticelele sunt puse în Sfântul Potir, acestea se unesc cu Sfângele Lui. <span style="color: red;">Dacă persoana pomenită este în stare potrivită împărtăşirii (viaţă curată, stare de pocăinţă), primeşte în chip nevăzut împărtăşirea Duhului</span> (în momentul în care pune miridele pentru vii şi adormiţi în Sfântul Potir, preotul rosteşte: „<em>Spală, Doamne, păcatele celor care s-au pomenit aici, cu cinstit Sângele Tău, pentru rugăciunile sfinţilor Tăi</em>“); <span style="color: red;">dacă are o viaţă păcătoasă şi nu se depărtează de păcat (dacă nu are stare de pocăinţă), atunci jertfa adusă îi va fi spre osândă</span>. Aşadar, este nevoie de atenţie atât din partea celui care face şi aduce pomelnicul, cât şi din partea preotului.</div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
În acelaşi timp, trebuie avut grijă ca nu cumva, oprindu-ne la respectarea exterioară a rânduielilor bisericeşti, să devenim justiţiari necruţători faţă de semenii noştri: să uităm adică de propriile păcate şi să le judecăm numai pe ale acestora – poate pentru simplul fapt că ale noastre sunt ascunse, în vreme ce ale semenilor sunt cunoscute lumii. Împlinirea rânduielilor bisericeşti se cade a fi făcută în duhul dragostei.</div>
</blockquote>
<div style="background-color: white; color: #333333; font-family: Verdana, Tahoma, Arial, serif; font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em; text-align: justify;">
<a href="http://www.doxologia.ro/viata-bisericii/interviu/agheazma-anafura-portia-noastra-zilnica-de-sfintenie" style="color: #000066; text-decoration: none;" target="_blank"><strong>Agheazma şi anafura, porţia noastră zilnică de sfinţenie</strong></a></div>
<blockquote style="background: url(http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/themes/bluespot-10/img/blockquote.png) 0% 100% no-repeat rgb(238, 238, 238); color: #333333; font-family: Verdana, Tahoma, Arial, serif; font-size: 12px; line-height: 18.239999771118164px; margin: 1em; padding: 10px 10px 40px; text-align: justify;">
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
„P<em>ostul este perioada cea mai propice pentru a face Agheazmă în casă</em>.“ O astfel de slujbă ajută la „<em>îmbunătăţirea climatului duhovnicesc şi familial</em>“ sau la reintegrarea în comunitatea Bisericii, pentru că „<em>generează dorinţa de împărtăşire cu celelalte taine ale Bisericii</em>“. <span style="color: red;"><strong>Şi tot în această perioadă a postului să fim mai grijulii cu dimineţile noastre: gustând din sfânta anafură şi agheazmă, îmbrăcăm „<em>armura împotriva bolilor sufleteşti şi trupeşti şi a vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi</em>“</strong></span>. </div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<em><strong>Ce ajutor primeşte creştinul care ia sfânta anafură?</strong></em></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<a href="http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/wp-content/uploads/2012/03/anafura2.jpg" style="color: #000066; text-decoration: none;"><img alt="" class="alignleft wp-image-36708" height="200" src="http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/wp-content/uploads/2012/03/anafura2-300x222.jpg" style="float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;" title="anafura" width="270" /></a>Formula veche a sfinţirii anafurei, „<em>binecuvântată este anafura sfinţilor Tăi, Doamne..</em>.“, evidenţiază faptul că aceasta nu este o pâine obişnuită, ci sfinţită, binecuvântată de Dumnezeu prin atingerea de Sfintele şi Preacuratele Taine. Fără a suplini Sfânta Împărtăşanie, <strong><span style="color: navy;">anafura ajută credinciosul, motivându-l spre o viaţă autentic creştină de dimineaţă până la sfârşitul zilei liturgice</span></strong>.</div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<em><strong>Dar cel ce gustă în fiecare dimineaţă din sfânta agheazmă?</strong></em></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<span style="color: navy;"><strong>Şi agheazma are un rol terapeutic duhovnicesc: alungă duhurile rele, iartă păcatele cele mici de peste zi, curăţeşte mintea de gândurile spurcate şi o îndreptează spre rugăciune, goneşte bolile şi dă sănătate sufletească şi trupească</strong></span>.</div>
<h3 style="border-bottom-color: rgb(234, 234, 234); border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 1px; color: #556677; font-family: 'Frutiger Linotype', 'Lucida Grande', 'Trebuchet MS', sans-serif; font-size: 18px; font-weight: normal; margin: 0px; padding: 3px 0px; text-align: center;">
<span style="color: blue;"><strong>Să însoţim agheazma şi anafura de rugăciunile dimineţii</strong></span></h3>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<em><strong>Deci ar fi bine să luăm în fiecare dimineaţă agheazmă şi anafură.</strong></em></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
Da, aşa îşi începe ziua tot creştinul. <span style="color: red;"><strong>Anafura şi agheazma reprezintă porţia noastră zilnică de sfinţenie şi binecuvântare</strong></span>.</div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<em><strong>Cum trebuie să le luăm?</strong></em></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<a href="http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/wp-content/uploads/2012/03/13263090332826825791.jpg" style="color: #000066; text-decoration: none;"><img alt="" class="alignright wp-image-36709" height="195" src="http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/wp-content/uploads/2012/03/13263090332826825791-300x217.jpg" style="float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;" title="13263090332826825791" width="270" /></a><span style="color: navy;">Cu credinţă, în primul rând, pentru că numai aşa ne pot fi de mare folos duhovnicesc şi trupesc. Apoi, este recomandat să însoţim agheazma şi anafura de rugăciunile dimineţii, iar atunci când timpul nu permite, măcar de rugăciunile începătoare (Împărate ceresc…, Sfinte Dumnezeule…, Preasfântă Treime…, Tatăl nostru). Ordinea în care le luăm este aceasta:<strong><span style="text-decoration: underline;">întâi luăm anafura, apoi agheazma şi, dacă avem în casă untdelemn sfinţit de la Sfântul Maslu, să ne ungem cu el</span></strong>. Aceste acte liturgice constituie armura noastră de peste zi împotriva bolilor sufleteşti şi trupeşti şi a vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi.</span></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
Specificăm că în cazul Aghezmei Mari, aceasta se ia numai 8 zile după Bobotează, în ordinea: Agheazmă Mare şi anafură, iar în timpul anului se ia doar după Sfânta Spovedanie.</div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<em><strong>Dacă te trezeşti în timpul nopţii şi bei apă sau mănânci, dar adormi, mai poţi lua anafură sau agheazmă dimineaţa?</strong></em></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
Din punct de vedere liturgic, nu. Există şi excepţii: o boală care impune tratament şi pe durata nopţii, o neputinţă fiziologică, uitarea ş.a., care nu trebuie însă să devină un obicei.</div>
<h3 style="border-bottom-color: rgb(234, 234, 234); border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 1px; color: #556677; font-family: 'Frutiger Linotype', 'Lucida Grande', 'Trebuchet MS', sans-serif; font-size: 18px; font-weight: normal; margin: 0px; padding: 3px 0px; text-align: center;">
<span style="color: blue;"><strong>Tămâia are puterea de alungare a forţelor răului</strong></span></h3>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<em><strong>Dar tămâia, pentru ce o aprindem în casă?</strong></em></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<a href="http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/wp-content/uploads/2012/03/Tamaie.jpg" style="color: #000066; text-decoration: none;"><img alt="" class="alignleft wp-image-36710" height="165" src="http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/wp-content/uploads/2012/03/Tamaie-300x183.jpg" style="float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;" title="Tamaie" width="270" /></a><span style="color: red;"><strong>Tămâierea reprezintă mărturisirea credinţei şi a supunerii noastre faţă de Dumnezeu</strong></span>. Fumul de tămâie binemirositor care se înalţă spre cer e<strong>ste simbolul jertfei noastre, al gândului nostru curat, al inimii noastre deschise spre Dumnezeu, cu mulţumire şi încredere</strong>. Tămâia este semn al prezenţei lui Dumnezeu, a Duhului lui Dumnezeu, care aduce pace, linişte, bucurie. Simbolismul tămâii este ilustrat şi de rugăciunea rostită de preot, când binecuvintează tămâia, înainte de tămâiere: „<span style="color: red;"><em>Tămâie Îţi aducem Ţie, Hristoase, Dumnezeul nostru, întru miros de bună mireasmă duhovnicească, pe care primind-o în jertfelnicul Tău cel mai presus de ceruri trimite-ne nouă harul Preasfântului Tău Duh</em></span>“.</div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
Tămâia este asociată cu rugăciunea: „<em>Să se îndrepteze rugăciunea mea, ca tămâia înaintea Ta</em>“, citim în Psalmul 140, 2. <span style="color: navy;"><strong>Este indicat să tămâiem din când în când în casă, deoarece mirosul, fumul de tămâie, are puterea de alungare a forţelor răului</strong></span>.</div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<em><strong>Aminteaţi de rugăciunea pe care o rosteşte preotul la tămâiere, dar credinciosul ce rugăciune să spună, când tămâiază?</strong></em></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
Nu există o rugăciune a credinciosului în acest sens, dar se poate rosti Rugăciunea inimii sau Rugăciunea lui Iisus – „<em>Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul</em>“.</div>
<h3 style="border-bottom-color: rgb(234, 234, 234); border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 1px; color: #556677; font-family: 'Frutiger Linotype', 'Lucida Grande', 'Trebuchet MS', sans-serif; font-size: 18px; font-weight: normal; margin: 0px; padding: 3px 0px; text-align: center;">
<span style="color: blue;"><strong>Sfeştania, un ingredient important pentru îmbunătăţirea climatului duhovnicesc şi familial</strong></span></h3>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<em><strong>Poate suplini aprinderea tâmâii o slujbă de binecuvântare a casei?</strong></em></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
Nicidecum. Actul tămâierii este cuprins în slujba de sfinţire a casei, alături de rugăciunile de invocare a ajutorului lui Dumnezeu.</div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<em><strong>La ce interval ar trebui făcute Sfeştaniile?</strong></em></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
Conform Molitfelnicului, Agheazma sau Sfeştania se poate face în prima zi a fiecărei luni, în posturi sau când va cere credinciosul. De asemenea, ea poate fi însoţită şi de alte slujbe, cum ar fi Taina Sfântului Maslu, rânduiala binecuvântării casei în care urmează a locui cineva pentru întâia oară.</div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<em><strong>În post, ar trebui deci să ne îngrijim mai mult ca să ne fie binecuvântate casele?</strong></em></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
Sigur,<span style="color: red;"><strong> postul este perioada cea mai propice pentru a face Agheazmă în cas</strong><strong>ă</strong></span>. Postul trebuie să se împletească cu rugăciunea, milostenia, Spovedania, Sfânta Împărtăşanie. Iar Agheazma este un ingredient important care se adaugă la acestea, pentru îmbunătăţirea climatului duhovnicesc şi familial.</div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<em><strong>Care este diferenţa dintre Sfeştanie şi slujba de binecuvântare a casei?</strong></em></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
Rânduiala binecuvântării casei în care urmează a locui cineva pentru întâia oară conţine slujba Sfeştaniei.</div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<a href="http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/wp-content/uploads/2012/03/sfestanie.jpg" style="color: #000066; text-decoration: none;"><img alt="" class="alignright size-medium wp-image-36712" height="214" src="http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/wp-content/uploads/2012/03/sfestanie-300x214.jpg" style="float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;" title="sfestanie" width="300" /></a></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
Când cineva urmează să se mute într-o casă nouă sau care a fost renovată sau într-o casă care nu a avut parte de o astfel de slujbă, preotul săvârşeşte această ierurgie prin care se invocă trimiterea îngerului păzitor care să vegheze asupra acelei case şi a celor ce locuiesc în ea, „<em>ca să-i păzească şi să-i ferească de toată răutatea şi să-i povăţuiască spre lucrarea tuturor faptelor bune şi spre împlinirea sfintelor porunci; să-i păzească de foamete, de cutremur, de potop, de foc, să le dăruiască sănătate şi să-i întărească cu zile îndelungate şi întru toate să-i îndestuleze</em>“.</div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
Este recomandat ca din când în când să se mai facă slujba de sfinţire a casei, mai ales în urma unor renovări sau dacă nu se ştie că acea casă a beneficiat sau nu de sfinţire.</div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
Deci, <span style="color: navy;"><strong>slujbei Aghezmei făcută în casă i se mai spune Sfeştanie</strong></span>, iar rânduiala binecuvântării casei în care urmează a locui cineva pentru întâia oară e cunoscută ca slujba de sfinţire sau binecuvântare a casei. În cadrul slujbei de sfinţire amintim momentul ungerii cu untdelemn sfinţit, gest care nu mai e prezent în cadrul Sfeştaniei.</div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
<em><strong>Poate o slujbă de sfinţire să schimbe mersul rău al lucrurilor într-o casă?</strong></em></div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
Da. Acum câţiva ani, m-a copleşit durerea unei soţii şi mame… Bărbatul, cuprins de patima beţiei, era foarte violent cu ea şi copiii. Situaţia devenise de nesuportat. M-a rugat, descurajată, să fac ceva pentru familia ei. I-am propus să facem o slujbă de sfinţire a casei. La scurt timp după ce am fost în casa lor, femeia a venit la biserică şi mi-a povestit că lucrurile se îmbunătăţiseră mult, mai ales că soţul trecuse printr-o cumpănă. Asta l-a făcut să se trezească la realitate, să-şi vadă greşelile şi să se îndrepteze.</div>
<div style="font-size: 15px; line-height: 1.6em; margin: 0.5em 10px 0.7em;">
Consider că <span style="color: navy;"><strong>slujba Aghezmei în casă sau, după caz, slujba de sfinţire, se află printre primii paşi în demersul reintegrării unei familii în sânul Bisericii</strong></span>. Aceasta creează, totodată, posibilitatea interacţiunii preotului cu enoriaşii. Ca o consecinţă, slujba de sfinţire a casei şi Sfeştania generează, de cele mai multe ori, dorinţa vie a membrilor comunităţii de împărtăşire cu celelalte taine ale Bisericii.</div>
</blockquote>
padre catalinhttp://www.blogger.com/profile/10229886735670473000noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8613205361684634061.post-8816984930234247012014-02-26T03:50:00.001-08:002014-02-26T03:50:43.248-08:00Darurile lui Dumnezeu sa le facem lucratoare - imProve=emPower, UK, 2014 (3)<div class="body field">
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
In cadrul proiectului imProve-emPower, finantat de Uniunea Europeana si desfasurat in Plymouth, UK in perioada 25 ianuarie-15 februarie 2014 am vizitat si totodata am relationat cu diversi preoti ortodocsi ciprioti, rusi, sud-africani, englezi si printre altele am abordat si problematica credincioşilor care se împărtăşesc în număr mare, des si de multe ori fara spovedanie in prealabil. Intors acasa am dat si peste acest articol:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSruRleW2CZYLuzhL2rjCEAugRCthBpCUFLibWhn3FOufyygSBWja43bDkZf8ohV5J4meQpJaatXScmdWL84Kd38uKQjrW6DuB0gySO0y4jEooJlvg3lZXwpLHMG-wFzCaEglO7D-icPwd/s1600/aq.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSruRleW2CZYLuzhL2rjCEAugRCthBpCUFLibWhn3FOufyygSBWja43bDkZf8ohV5J4meQpJaatXScmdWL84Kd38uKQjrW6DuB0gySO0y4jEooJlvg3lZXwpLHMG-wFzCaEglO7D-icPwd/s1600/aq.jpg" /></a> <i> În timpurile apostolice şi până în secolul al
IV-lea împărtăşirea deasă şi chiar zilnică era o practică normală.
Părinţii o încurajau călduros. Numeroşi Părinţi și scriitori ai
Bisericii – Tertulian, Clement al Alexandriei, Origen, Ciprian al
Cartaginei, Chiril al Alexandriei, Ambrozie al Mediolanului, Hilarie de
Poitiers, Augustin, Ioan Casian – vedeau în cuvintele rugăciunii Tatăl
nostru «pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi», o cerere
către Dumnezeu pentru a putea primi în fiecare zi pâinea euharistică.
Tertulian scria: «Creştinii ating în fiecare zi trupul Domnului».
Sfântul Ciprian constata: «Creştinii se împărtăşesc în toate zilele,
daca nu au făcut păcate grave», iar Sfântul Vasile cel Mare spune:
« Împărtăşirea zilnică şi participarea la Sfântul Trup şi Sânge al lui
Hristos sunt bune şi utile, pentru că El însuşi spune «Cine mănâncă
Trupul meu şi bea Sângele meu rămâne întru mine şi eu întru el şi va
avea viaţă veşnică» (Ioan 6, 55). Cine se poate îndoi că împărtăşirea
deasă este echivalentul vieţii veşnice ? Noi mai puţin, căci ne
împărtăşim de patru ori pe săptămână: duminica, miercurea, vinerea şi
sâmbăta şi în alte zile, daca este pomenirea unui sfânt.» (Canonul 94).</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<i><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-usBXsSymbnxCzBcdTBuy9Me1Zf4w-9msIOMDCzruJ6DD55M_YObsULRK5Uzzj8ZyFaXgNxU3bh81_TJADLI6KGWa8C9oh7pcwMtNxvnB-LdmnWlb7b6VQIDAhNECLyXojZbE5kjQ_gEC/s1600/1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-usBXsSymbnxCzBcdTBuy9Me1Zf4w-9msIOMDCzruJ6DD55M_YObsULRK5Uzzj8ZyFaXgNxU3bh81_TJADLI6KGWa8C9oh7pcwMtNxvnB-LdmnWlb7b6VQIDAhNECLyXojZbE5kjQ_gEC/s1600/1.jpg" height="240" width="320" /></a></i></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<em> Constatăm totuşi, la începutul secolului al IV-lea, din partea unor
credincioşi, o reticenţa faţă de împărtăşirea deasă. Sfântul Ioan Casian
este astfel obligat să precizeze că deși trebuie să fim vrednici să ne
apropiem de Sfintele Taine, nu este necesar însă să fim desăvârșiți sau
sfinţi: « Nu trebuie să ne oprim singuri de la împărtăşirea cu Domnul,
pentru că avem conştiinţa faptului că suntem păcătoşi. Dimpotrivă, vom
merge să-L primim cu o dorinţă mai mare pentru a obţine sănătatea
sufletului şi curăția duhului, dar cu credinţă şi umilinţă,
considerându-ne nevrednici de un asemenea har şi căutând mai degrabă
medicamentul pentru rănile noastre. Dacă aşteptăm să fim vrednici, nu ne
vom împărtăşi nici măcar o dată pe an. Practica împărtăşirii anuale
este a multora din cei care rămân în mănăstiri. Ei îşi creează o anumită
idee despre vrednicie, despre sfinţenie şi despre măreţia Sfintelor
Taine, considerând că nu trebuie să ne apropiem de acestea, în înţelesul
lor, decât dacă suntem sfinţi şi fără pată şi nu mai degrabă pentru a
deveni. Ei cred că evită, astfel orice duh de mândrie. În realitate, ei
cad într-o mândrie şi mai mare, căci cel puţin în ziua în care se
împărtăşesc se consideră vrednici de împărtăşanie. Cât de preferabil
este să primim Sfintele Taine în fiecare duminică, ca remediu pentru
patimile noastre, cu inima zdrobită, plini de credinţă şi mărturisind că
nu merităm acest har, în loc să ne umplem de această convingere deșartă
că măcar la sfârşitul anului o să fim vrednici. » (Convorbiri, XXIII, 21).</em></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<i><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEim4mwoH1iKJUGJbLiHYvCHkUm5Pt_pNj4IV90B_sPzWcE1Z1zq4vqjSyimCDchpNZ189YIDg29IL0AykZSoWLSPwM5CXdeaFIcyPH3fTZRZTv11BI0-LhbOZPtf1xn2r5Feo-Hc7qx51Jo/s1600/1780745_651896638185030_1109700165_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEim4mwoH1iKJUGJbLiHYvCHkUm5Pt_pNj4IV90B_sPzWcE1Z1zq4vqjSyimCDchpNZ189YIDg29IL0AykZSoWLSPwM5CXdeaFIcyPH3fTZRZTv11BI0-LhbOZPtf1xn2r5Feo-Hc7qx51Jo/s1600/1780745_651896638185030_1109700165_n.jpg" height="320" width="240" /></a></i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<i> Al doilea canon de la Sinodul din Antiohia (341) este obligat să
reglementeze acest aspect şi merge până la a considera drept păcat
abţinerea de la împărtăşanie atunci când participăm la Sfânta Liturghie:
« toți aceia care intră în biserică şi ascultă Sfintele Scripturi dar,
(...) întorc spatele sfintei împătășiri din Euharistie potrivit vreunei
neorânduieli, toți aceștia trebuie să fie dați afară din biserică până
ce vor putea dobândi iertare mărturisindu-se , arătând roade de pocăință
și cerând iertare.»</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<i> Abandonarea împărtăşaniei, mărturisită de textele precedente va
deveni şi mai evidentă la sfârşitul secolului al IV-lea. Astfel, Sfântul
Ioan Gură de Aur, nu numai că constata că unii creştini nu se
împărtăşesc decât de Botezul Domnului, în timpul Postului mare şi la
Paşte, dar că este obligatoriu, pentru ceilalţi, să se stabilească
minimul la o dată pe an, încurajând în acelaşi timp împărtăşirea deasă
în cazul acelor credincioşi care continuă această practică. Vorbind de
Sfânta Jertfă zilnică, el regretă că nu toţi se împărtăşesc zilnic.</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<i> </i></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<i><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdGqOP9Qn2RVcVNEdPHRY3GHSAWzNa3I8UeLGuvN1hau8w1ySGl2Nfqefp1yFR6OhQVb5NQFC8qJFCsg3qBk-5rdc2InBasQKlw7ddedpJ2XJUhN4aI_6_XyGB1CPDcYIkEC7cxRtLpi4o/s1600/2.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdGqOP9Qn2RVcVNEdPHRY3GHSAWzNa3I8UeLGuvN1hau8w1ySGl2Nfqefp1yFR6OhQVb5NQFC8qJFCsg3qBk-5rdc2InBasQKlw7ddedpJ2XJUhN4aI_6_XyGB1CPDcYIkEC7cxRtLpi4o/s1600/2.jpg" height="240" width="320" /></a></i></div>
<i> Faptul că, după Constantin cel Mare, dar mai ales în timpul
împăratului Iustinian (sec. VI), Biserica a devenit Biserica oficială la
care mulţi cetăţeni au aderat din obligaţie a avut şi efecte negative,
în special în privinţa împărtăşaniei : mulţi creştini nu erau decât
creştini cu numele şi veneau să se împărtăşească fără să aibă dispoziţia
duhovnicească necesară. Clerul s-a preocupat de protejarea Euharistiei
de « mulţimea » care a înlocuit în mare parte « poporul lui Dumnezeu ».
Încă din timpurile Sfântului Ioan Gură de Aur, preoţii au început să
predice din ce în ce mai mult pregătirea, postul şi examenul de
conştiinţă prealabile împărtăşirii. Scrierile lui Dionisie Areopagitul
(începutul sec. al VI-lea) manifestă o tendinţă de a prezenta Euharistia
ca un « simbol » al Sfintelor Taine, idee reluată în sec. al VII-lea de
către Sfântul Maxim Mărturisitorul, ceea ce nu nega « prezenţa reală »,
dar îi făcea pe credincioşi să realizeze caracterul profund şi înalt al
Euharistiei şi, în consecinţă, al împărtășirii euharistice. Aceasta i-a
împins pe unii să înlocuiască participarea la Sfintele Taine cu
contemplarea lor, iar iconoclaştii, în sec. al VIII-lea, afirmau,
extrapolând această concepţie, că singura icoană admisibilă a lui
Hristos este Trupul şi Sângele euharistic. Apărând ortodoxia, Sfântul
Teodor Studitul aminteşte că Euharistia este însuşi « adevărul », iar
patriarhul Nichifor reafirma că Euharistia este « carnea lui Dumnezeu »,
identică cu sângele şi trupul lui Hristos.</i><br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<i> În secolele ce au urmat, această practică a fost variabilă. In timp
ce în unele locuri sau în unele medii, împărtășirea deasă dispărea, în
altele ea a rămas vie. Conform mărturiilor Sfântului Varsanufie (sec. al
VI-lea) şi ale Sfântului Teodor Studitul (sec. VIII-IX), majoritatea
călugărilor din timpul lor, se împărtăşeau zilnic.</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<i> În diferite epoci şi locuri, practica împărtășirii dese a fost
restaurată. Astfel, în Grecia, în sec. al XVIII-lea de către acei
călugări “colivari” (în special de către Sfântul Macarie al Corintului
şi Sfântul Nicodim Aghioritul) sau în Biserica rusă, la început de secol
XX de către patriarhul Serghie, care, în acord cu Sfântul Sinod, cere
împărtăşirea săptămânală după spovedanie.</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<i> Putem, în orice caz, constata că practica împărtăşirii dese a fost
încurajată întotdeauna de marii duhovnici din toate timpurile. Am citat
mai devreme pe Sfântul Vasile şi pe Sfântul Ioan Gură de Aur, dar putem
cita de asemenea şi pe Sfântul Simeon Noul Teolog (care recomandă
împărtăşirea la fiecare Sfântă Liturghie), Sfântul Nicolae Cabasila
(care nota că creştinii luau parte la aceasta « pentru că este Sfânta
Taină desăvârşită, iar cei care se împărtășesc nu trec prin nici o
încercare pe care să nu o biruiască »). Sfântul Grigorie Palama
recomanda împărtăşirea aproape zilnică iar Sfântul Teofan Zăvorâtul
afirma « Toţi sfinţii cred că nu există mântuire fără împărtăşire şi că
nu există progres în viaţa duhovnicească fără împărtăşirea deasă »).
Constatăm ca în ţările ortodoxe, în secolul precedent şi chiar în
secolul acesta, stareţii şi sfinţii părinţi duhovnicești au încurajat şi
ei împărtăşirea deasă şi au reprezentat în Bisericile respective o
sursă de reînnoire din acest punct de vedere.</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<i> Diferitele Biserici ortodoxe, în faţa riscului unei banalizări a
împărtăşaniei, au vegheat ca ea să se realizeze cu conştiinţă şi cu
evlavie, cu respect faţă de această Sfânta Taină şi cu o oarecare
pregătire care implică : mărturisirea păcatelor, post, abstinenţă
sexuală şi rugăciune înainte de împărtăşanie.</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<i> Perioada de post cerută este variabilă în diferitele Biserici
ortodoxe (mereu preocupate de a lua în considerare condiţiile de viaţă
locale ale credincioşilor). Dacă recomandarea de abţinere totală de la
hrană şi de la băutură (mai puţin în cazuri speciale : copii, bolnavi,
femei însărcinate) cu 12 ore înainte de împărtăşanie este comună
tuturor, obligaţia de a ţine post (abţinerea de la produse de origine
animală, ulei şi vin) prealabilă acestui timp de abstinenţă este
variabilă : de la masa precedentă până la trei, patru, chiar şase zile,
aceste perioade fiind în general cerute în cazul credincioşilor care nu
ţin în mod normal posturile mari şi zilele de post stabilite de
Biserică.</i></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<i><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj8pQHjxXgqHc-e7_P4Zn8mdh8Qj45F7TNvsth64TXjceMaGF_o8Kd7QUA8NxJkXBqsK9NQVUUoj13fGQAANMDyRUNOxFRDoKIVvGlhUZzMtpMIRLOeo5XvPhIF5kV7942mz_BJmF-7tqld/s1600/3.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj8pQHjxXgqHc-e7_P4Zn8mdh8Qj45F7TNvsth64TXjceMaGF_o8Kd7QUA8NxJkXBqsK9NQVUUoj13fGQAANMDyRUNOxFRDoKIVvGlhUZzMtpMIRLOeo5XvPhIF5kV7942mz_BJmF-7tqld/s1600/3.jpg" height="320" width="240" /></a></i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<i> Spovedania înainte de împărtăşire era cerută, în general. Trebuie
însă să constatăm că, dacă acest principiu este aplicat cu stricteţe în
Biserica rusă, în Biserica greacă faptul că nu toţi preoţii sunt şi
duhovnici a avut drept consecinţă, în parohiile rurale, o discordanţă
între ritmul de spovedanie şi cel de împărtăşire. Este totuşi adevărat
că cele două Sfinte Taine nu sunt legate în mod obligatoriu,
transformarea spovedaniei înainte de împărtăşire într-o obligaţie riscă
să subordoneze una celeilalte şi să banalizeze spovedania. Pe de alta
parte, separarea completă între împărtăşanie şi spovedanie şi concepţia
conform căreia credincioşii nu trebuie să se împărtăşească decât atunci
când simt nevoia, risca să îi abată de la efortul de recunoaştere a
propriilor păcate şi mărturisirea lor şi contribuie, de asemenea, la
banalizarea împărtăşaniei. Credincioşii trebuie oricum să ia la
cunoştinţă regulile în vigoare în Biserica lor şi să consulte preotul
parohiei lor pentru variaţiile posibile din aplicarea lor. Este exclusă
cu desăvârşire împărtăşirea în caz de păcat grav sau fără pregătire
(Biserica ortodoxă nu poate accepta practica împărtăşirii improvizate în
forma în care este azi răspândită în cadrul confesiunilor catolice şi
protestante).</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<i> Obligaţia postului prealabil de lunga durată a jucat, fără îndoială,
în unele Biserici ortodoxe un rol descurajator (împărtăşirea frecventă,
chiar săptămânală, implica deci un post cvasi-permanent) sau limitativ
(împărtăşirea frecventă era redusă la perioada marilor posturi). Există
riscul ca sâmbăta să nu mai fie pentru om, ci omul pentru sâmbătă (cf.
Mc. 2, 27), regula având drept efect îndepărtarea omului de ceea ce ar
trebui să îl apropie... Exista riscul de a considera regula mai
importantă decât însuşi Hristos, de a-L subordona sâmbetei în timp ce
«Fiul Omului este Domn şi al sâmbetei» (Mt 12, 8). Pentru a evita un
astfel de efect negativ, folosirea « iconomiei » părea preferabilă pe
plan pastoral, preotul care permite împărtăşirea cu Sfintele Taine
preocupându-se în general de a ţine cont de condiţiile particulare în
care sunt încadraţi credincioşii pentru care este responsabil. În ce
priveşte spovedania prealabilă, ea nu ar trebui să reprezinte un
obstacol pentru credincioşi, dacă este percepută, nu ca o obligaţie
apăsătoare, ci ca ocazia de a primi de la Dumnezeu mai mult har, acela
al iertării păcatelor lor, al curăţirii sufletului de urmările lor şi de
vindecare duhovnicească şi ca o nouă etapă pe calea progresului
duhovnicesc unde ne despărţim de « omul cel vechi » pentru a ne îmbrăca
cu « omul cel nou ».</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<i> Ceea ce este important, nu este aplicarea unei anumite reguli
(ortodoxia nu este o religie legalistă), ci pregătirea interioară,
căreia îi sunt subordonate celelalte practici. Această pregătire, de
natură duhovnicească, trebuie să implice fiinţa în totalitatea ei : trup
şi suflet. Postul şi abstinenţa sunt menite să pregătească trupul
pentru a-L primi pe Hristos, al cărui Trup şi Sânge se interiorizează,
prin împărtăşanie, trupului şi sângelui nostru, dar au efecte şi asupra
sufletului (dispoziţie spre umilinţă, spre pocăinţă şi spre rugăciune)
contribuind astfel la pregătirea acestuia.</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<i> Spovedania trebuie să ne permită să ne apropiem de Sfânta
Împărtăşanie, nu în stare de păcat, ci cu conştiinţa, inima şi trupul
curăţite, în aşa fel încât să fim un vas demn duhovniceşte de intrarea
lui Hristos în noi. Rugăciunile de dinaintea împărtăşirii (spuse în
ajunul Sfintei Liturghii, înaintea acesteia şi imediat înainte de
împărtăşire) trebuie să ne ajute să intrăm în dispoziţia duhovnicească
adecvată primirii lui Hristos.</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<i> Care ar trebui să fie această dispoziţie ? Într-adevăr, Dumnezeu nu
ne cere să fim desăvârșiți pentru a-L primi, nici să fim puri şi fără
păcat : este un lucru imposibil pentru oameni, iar cel care s-ar crede
desăvârșit este deja căzut în mândrie, deci într-o stare contrară celei
cerute pentru împărtăşire, cel care se consideră a fi fără păcat ar fi,
conform Sfântului Apostol Ioan, un mincinos (1 Ioan 1, 10). De aceea, la
Sfânta Liturghie, înainte ca preotul să arate Sfântul Potir, el spune:
« Să luam aminte, Sfintele Sfinţilor », credincioşii răspund : « Unul
Sfânt, unul Domn Iisus Hristos, întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl!
Amin ». Acest răspuns ilustrează bine atitudinea care trebuie să o avem
atunci când ne apropiem de Sfânta Împărtăşanie : este vorba de
recunoaşterea faptului că suntem păcătoşi şi nevrednici de a primi un
asemenea dar, adică de avea înainte de toate o atitudine de pocăinţă şi
de umilinţă şi de a cere cu stăruinţă lui Dumnezeu să ne primească la
Sfânta Împărtăşanie, să o rugăm pe Maica Domnului, pe sfinţii faţă de
care suntem apropiaţi şi pe Sfântul Înger păzitor să mijlocească pentru
noi pentru ca să fim vrednici de a primi Trupul şi Sângele lui Hristos.
Biserica, în momentul Sfintei Liturghii, îi însoţeşte pe credincioşi in
această atitudine, preotul cerând: « Pentru ca să fie celor ce se vor
împărtăşi, spre trezvia sufletului, spre iertarea păcatelor, spre
împărtăşirea cu Sfântul Tău Duh, spre plinirea împărăţiei cerurilor,
spre îndrăznirea cea către Tine, iar nu spre judecată sau spre osândă ».</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<i> Sentimentul de nevrednicie deci, trebuie mai mult să ne apropie de
împărtăşanie decât să ne îndepărteze. Dacă ne împărtăşim, nu o facem
pentru că ne considerăm vrednici de a-L primi pe Dumnezeu şi de intra în
comuniune cu El, ci pentru că suntem slabi, neputincioşi, răniţi,
infirmi, bolnavi şi pentru că avem nevoie de prezenţa Lui în noi, în
modul cel mai lăuntric, pentru a ne întări, pentru a ne trata rănile, a
ne vindeca, pentru a ne mântui. Nu trebuie să uităm că însuşi Hristos a
spus că a venit printre oameni ca să îi mântuiască pe cei care au nevoie
de un doctor, nu pe cei ce sunt sănătoşi (Mt. 9, 12; Mc. 2, 17; Lc. 5,
31), şi că nu a venit pentru cei drepţi, ci pentru a chema pe cei
păcătoşi la pocăinţă şi la mântuire. Unele din efectele împărtăşaniei
sunt de altfel cele pe care preotul le cere de mai multe ori în timpul
Sfintei Liturghii: « curăţirea sufletului », « iertarea de greşeli»,
« mântuirea de păcate ». Toate acestea sunt amintite în cele trei
rugăciuni care preced împărtăşirea : « Miluieşte-mă şi iartă-mi toate
greşelile cele de voie şi cele fără de voie, cele cu cuvântul sau cu
lucrul [...] Nu spre judecată sau osândă să îmi fie mie împărtăşirea cu
Sfintele tale Taine, ci spre tămăduirea sufletului şi a trupului. »</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<i> Împărtăşirea permite de asemenea, aşa cum indică de două ori Sfânta
Liturghie, să primim încă din această lume viaţa de veci. Aşa cum, dacă
încetăm să mâncăm şi să bem, murim, tot aşa trebuie să avem sentimentul
că fără împărtăşirea cu Trupul şi Sângele lui Hristos, ne privăm singuri
de Viaţă, de viaţa adevărată şi veşnică a cărei singură sursă este
Dumnezeu. Avem deci nevoie de a ne apropia de Sfânta Împărtăşanie
simţind nevoia de viaţă veşnică şi fiind înfometaţi de această hrană
cerească care poate să ne-o ofere, şi care este hrana Împărăţiei cereşti
la care Sfânta Împărtăşanie ne deja face membri.</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<i> O altă atitudine necesară este credinţa, nu numai în faptul că ne
împărtăsim cu Trupul şi Sângele lui Hristos, dar şi în faptul că
comuniunea cu Dumnezeu ne poate vindeca, ne poate mântui, ne poate uni
cu El şi ne poate oferi viaţa de veci. Pentru că Dumnezeu ne respectă pe
deplin libertatea, efectele acestei Sfinte Taine nu se vor impune
asupra noastra, ci vor fi proporţionale cu receptivitatea noastră, adică
cu credinţa noastră, cu dispoziţia noastră duhovnicească şi cu gradul
nostru de curăţie şi de virtute pe care l-am atins prin împlinirea
poruncilor Domnului, pe scurt cu deschiderea noastră faţă de harul pe
care Dumnezeu ni-l oferă din partea Lui, în mod deplin.</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<i> O altă atitudine trebuie să fie dragostea faţă de Dumnezeu :
împărtăşirea trebuie să fie motivată de către nevoia de a ne uni mai
strâns, într-un mod mai intim cu Dumnezeu, de a nu face nimic fără El
acum şi în veci. Aceste atitudini diferite sunt rezumate de către preot
înainte de împărtăşire atunci când spune, arătând Sfintele Daruri: « Cu
frica de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste să vă apropiaţi ! »</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<i> Această propoziţie, ca şi multe altele din timpul Sfintei Liturghii
mărturisesc faptul că aceasta este concepută pentru ca toţi cei care
participă la ea să se împărtăşească şi indică faptul că împărtășirea
este în fond regula. În mijlocul aceleaşi Liturghii se găsesc cuvintele
lui Hristos, care sunt cât se poate de explicite : «Luaţi, mâncaţi,
acesta este Trupul Meu»; «Beţi dintru acesta toţi, acesta este Sângele
Meu». Să amintim că Biserica Ortodoxă, spre deosebire de Biserica
Catolică nu propune credincioşilor Sfintele Daruri spre venerare, ea nu
le expune (ca în adorarea catolică a « sfântului sacrament » şi nu le
păstrează într-un « chivot » ca să poată fi venerate de credincioşi în
timpul vizitelor la biserică, pentru că ele sunt menite să fie consumate
în timpul Sfintei Liturghii , aceasta fiind finalitatea lor autentică.
Putem deci cu toţi să răspundem invitaţiei lui Hristos care ne spune
prin vocea preotului în momentul comuniunii : « Cu frică de Dumnezeu, cu
credinţă şi cu dragoste să vă apropiaţi ! » şi să urmăm de asemenea în
această privinţă exemplul de credinţă al Sfinţilor Părinţi.</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<i> Căci într-adevăr Euharistia este cea mai mare dintre Sfintele Taine.
« Nu putem să mai mergem dincolo de aceasta sau să mai adăugăm ceva »,
spune Sfântul Nicolae Cabasila. Cu adevărat, ea este, cum spune Sfântul
Teodor Studitul « taina care conţine totalitatea milei dumnezeieşti ».
În această taină, remarca Sfântul Nicolae Cabasila, primim nu numai
« darurile Duhului, oricât de bogate ar fi, ci şi pe însuşi Făcătorul de
bine, comoara care conţine întreg harul », « este vorba de stăpânirea
celui ce a înviat », « îl avem pe EL însuşi şi nu ceva ce face parte din
El ». De asemenea, această taină reprezintă desăvârşirea celorlalte,
cea spre care toate celelalte tind. Prin împărtăşirea cu Trupul şi
Sângele lui Hristos, în care sălăşluieşte material întreaga plinătate a
dumnezeirii (Col 2, 9), noi îl primim pe însuşi Dumnezeu în sufletul şi
în trupul nostru. Euharistia nu doar ne formează după Hristos, precum
celelalte taine, remarca Sfântul Nicolae Cabasila, ci ne « hristifică »
în mod real : « Cel ce mănâncă trupul meu şi bea sângele meu rămâne
întru Mine şi Eu întru el», ne spune Hristos (Ioan 6, 5-6). Trupul şi
Sângele lui Hristos se răspândesc în toate mădularele noastre, « astfel
devenim purtători de Hristos » afirma Sfântul Chiril al Ierusalimului,
« în acest mod, după preafericitul Petru (2 Pt. 1, 4), trebuie să ne
facem părtași dumnezeieștii firi ». Prin această taină, «Dumnezeu se
amestecă cu firea noastră trecătoare pentru a-l îndumnezei pe om
împărtăşindu-i dumnezeirea Sa», remarca Sfântul Grigorie de Nyssa, care
mai scrie : « Aşa cum puţină drojdie, după cuvântul Apostolului (1 Co 5,
6), face pâinea să crească, aşa şi trupul ridicat de Dumnezeu la
îndumnezeire, odată ce face parte din ale nostre, îl schimbă şi îl
transformă în propria sa substanţă. »</i></div>
<i>
</i><div style="text-align: justify;">
<i>Cum să refuzăm acest dar ? De ce nu am face tot posibilul pentru a-l primi de fiecare dată când ni se oferă ?</i></div>
<div style="text-align: justify;">
(<em>Un articol de <strong>Jean Claude-Larchet</strong>, traducere de Andreea-Cătălina ALEXANDRU</em>)</div>
</div>
padre catalinhttp://www.blogger.com/profile/10229886735670473000noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8613205361684634061.post-65367192794232209502014-02-09T00:38:00.001-08:002014-02-09T00:38:12.333-08:00Predica la Duminica Vamesului si a Fariseului<div align="justify">
<strong> </strong><strong></strong></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<strong><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTjoDUPglKHTGK51qSZlWYZWgyo09iHqesmsd93O7WOjZEAkYy9xBqD6vEMMGZiUz4n-EYoqFZs0tv8QDlT7Q1xp26zB26CdOpVC8xT9G8rgB9_xoz_l48_Kjeed_LdsnaFOZSCGHMoGil/s1600/6.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTjoDUPglKHTGK51qSZlWYZWgyo09iHqesmsd93O7WOjZEAkYy9xBqD6vEMMGZiUz4n-EYoqFZs0tv8QDlT7Q1xp26zB26CdOpVC8xT9G8rgB9_xoz_l48_Kjeed_LdsnaFOZSCGHMoGil/s1600/6.jpg" height="211" width="320" /></a></strong></div>
<strong> </strong>In ajunul Duminicii Vamesului si a Fariseului, la Vecernie, cartea liturgica folosita de-a lungul Postului Pastelui
- Triodul - isi face prima sa aparitie, iar texte din el sunt adaugate
la imnurile si rugaciunile de rand ale slujbelor saptamanale de inviere.
Acestea dezvolta urmatorul aspect major al pocaintei: smerenia.
Pericopa evanghelica (Luca XVIII, 10-14) ne infatiseaza un om satisfacut
intotdeauna de sine, care considera ca se supune tuturor cerintelor
religiei. El este sigur pe sine si mandru de el. In realitate, totusi,
el a falsificat sensul religiei. El o reduce, astfel, la observatii
externe si isi masoara cucernicia prin prisma zeciuielii pe care o da la
templu. Insa vamesul se smereste pe sine si smerenia sa il
indreptateste pe el in fata lui Dumnezeu.<br />
<div align="justify">
Daca exista o calitate morala aproape desconsiderata
si chiar negata astazi, aceea este smerenia. Cultura in care traim ne
insufla permanent sensul mandriei, al maririi de sine, al indreptatirii
de sine. Aceasta se bazeaza pe faptul ca omul nu poate realiza nimic
prin el insusi si chiar ni-L infatiseaza pe Dumnezeu ca Unul Care tot
timpul "acorda credit" pentru realizarile si faptele bune ale omului.
Smerenia individuala sau comuna, etnica sau nationala- este privita ca
un simbol al slabiciunii, ca ceva degradant pentru un om adevarat.</div>
<div align="justify">
Chiar si bisericile noastre, nu sunt ele imbibate cu
acelasi spirit al fariseului? Nu dorim noi ca orice contributie, orice
"fapta buna", tot ceea ce facem pentru Biserica sa fie cunoscut, laudat,
sa fie mediatizat? </div>
<div align="justify">
Dar ce este atunci smerenia? Raspunsul la aceasta
intrebare pare a fi unul paradoxal, pentru ca isi are radacinile intr-o
afirmatie aparent neobisnuita: Dumnezeu insusi este smerit! Totusi,
pentru acela care-L cerceteaza pe Dumnezeu si-L contempla in Creatia Sa
si in lucrarile Sale de mantuire, este evident ca smerenia este,
intr-adevar, o virtute divina, adevaratul continut si stralucirea acelei
slave care, asa cum cantam in timpul Sfintei Liturghii<a href="https://www.blogger.com/null">,</a>
umple cerul si pamantul. In mentalitatea noastra omeneasca avem
tendinta de a opune "slava" si "smerenia" - ultima fiind pentru noi un
semn de slabiciune.</div>
<div align="justify">
Pentru noi ignoranta si incompetenta sunt cei doi
factori ce ne determina sau ar trebui sa ne determine sa ne simtim
smeriti. Aproape ca este imposibil sa "traduci in fapt" omului modern,
hranit din publicitate, din afirmarea de sine si dintr-o nesfarsita
lauda de sine, ca tot ceea ce este intr-adevar perfect, frumos si bun
este in acelasi timp in mod firesc smerit ; datorita perfectiunii sale
nu necesita in nici un fel "publicitate", slava exterioara sau
"adulare".
</div>
<div align="justify">
Dumnezeu este smerit pentru ca este perfect; smerenia
Lui este slava Sa si sursa adevaratei frumuseti, perfectiuni si
bunatati. Oricine se apropie de Dumnezeu si-L cunoaste devine imediat
partas la smerenia divina si este infrumusetat prin ea. Aceasta este
taina Fecioarei Maria, Maica lui Hristos, a carei smerenie a facut-o
bucuria intregii Creatii si cea mai mare revelatie a frumusetii pe
pamant, taina <a class="linking auto" href="https://www.blogger.com/null" title="Duminica Tuturor Sfintilor">tuturor sfintilor</a> si taina fiecarei fiinte umane din timpul putinelor momente ale apropierii sale de Dumnezeu.</div>
<div align="justify">
Cum poate deveni cineva smerit? Raspunsul, pentru un
crestin, este simplu; contemplandu-L pe Hristos, smerenia divina
intrupata, Cel prin Care Dumnezeu a descoperit, o data pentru totdeauna,
slava Sa ca smerenie si smerenia Sa ca slava. "Astazi" a spus Hristos
in noaptea supremei Sale smerenii, "Fiul Omului se prea slaveste si
Dumnezeu se preaslaveste in El? Smerenia se invata contemplandu-L pe
Hristos, Care a spus: "invatati de la Mine, pentru ca sunt bland si
smerit cu inima". In cele din urma smerenia se invata masurand totul
prin El, raportand totul la El. Fara Hristos, adevarata smerenie este
imposibila, pe cand cu fariseul religia insasi devine un act de mandrie
al realizarilor umane, o alta forma de marire de sine fariserica.</div>
<div align="justify">
Perioada de post incepe, astfel, printr-o cautare, o rugaciune de smerenie, care este inceputul <span style="color: black;">adevaratei pocainte</span>.
Pentru ca pocainta, mai presus de orice, este o reintoarcere la
adevarata randuiala a lucrurilor, refacerea vederii limpezi asupra
lucrarilor divine. Ea este deci inradacinata in smerenie si smerenia -
dumnezeiasca si minunata smerenie - este rodul si sfarsitul pocaintei.
"Sa fugim ... de vorba cea inalta a fariseului", spune Condacul acestei
zile, "si sa invatam inaltimea graiurilor celor smerite ale vamesului
..." Suntem la usile pocaintei si la cel mai solemn moment al
privegherii de Duminica: dupa ce invierea si aratarea lui Hristos au
fost vestite "invierea lui Hristos vazand ..." - cantam pentru prima
data troparele ce ne vor insoti in intregul Post: <br />
<br />
"Usile pocaintei deschide-mi mie, Datatorule de viata; ca maneca duhul
meu la Biserica Ta cea sfanta, purtand locas al trupului cu totul
spurcat. Ci ca un indurat curateste-l cu mila milostivirii tale. <br />
<br /> In cararile mantuirii indrepteaza-ma, Nascatoare de Dumnezeu, caci cu
pacate grozave mi-am spurcat sufletul si cu lenevire mi-am cheltuit
toata viata mea; ci cu rugaciunile tale spala-ma de toata necuratia.<br />
<br />
La multimea pacatelor mele celor rele, cugetand eu, ticalosul, ma cutremur de infricosata zi a judecatii, ci indraznind, spre mila milostivirii tale, ca David strig tie: Miluieste-ma Dumnezeule dupa mare mila Ta".</div>
<div align="justify">
<br /></div>
<div align="justify">
<strong><strong>Parintele Alexander Schmemann</strong></strong></div>
padre catalinhttp://www.blogger.com/profile/10229886735670473000noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8613205361684634061.post-2421136257697778302014-02-05T01:28:00.000-08:002014-02-07T12:23:32.633-08:00Darurile lui Dumnezeu sa le facem lucratoare (2)- imProve=emPower, Cornwell, februarie 2014<br /><!--[if gte mso 9]><xml>
<o:DocumentProperties>
<o:Version>12.00</o:Version>
</o:DocumentProperties>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:TrackMoves/>
<w:TrackFormatting/>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:DoNotPromoteQF/>
<w:LidThemeOther>EN-GB</w:LidThemeOther>
<w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian>
<w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
<w:SplitPgBreakAndParaMark/>
<w:DontVertAlignCellWithSp/>
<w:DontBreakConstrainedForcedTables/>
<w:DontVertAlignInTxbx/>
<w:Word11KerningPairs/>
<w:CachedColBalance/>
</w:Compatibility>
<m:mathPr>
<m:mathFont m:val="Cambria Math"/>
<m:brkBin m:val="before"/>
<m:brkBinSub m:val="--"/>
<m:smallFrac m:val="off"/>
<m:dispDef/>
<m:lMargin m:val="0"/>
<m:rMargin m:val="0"/>
<m:defJc m:val="centerGroup"/>
<m:wrapIndent m:val="1440"/>
<m:intLim m:val="subSup"/>
<m:naryLim m:val="undOvr"/>
</m:mathPr></w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="true"
DefSemiHidden="true" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="267">
<w:LsdException Locked="false" Priority="0" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Normal"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="heading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="35" QFormat="true" Name="caption"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="10" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" Name="Default Paragraph Font"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="11" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtitle"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="22" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Strong"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="20" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="59" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Table Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Placeholder Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="No Spacing"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Revision"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="34" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="List Paragraph"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="29" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="30" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="19" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="21" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="31" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="32" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="33" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Book Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="37" Name="Bibliography"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" QFormat="true" Name="TOC Heading"/>
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: 163.5pt; text-align: justify;">
Cu nerăbdare am
aşteptat să pot avea un răgaz pentru a putea aşterne pe “hârtie” alte gânduri
şi impresii din periplul britanic. Dacă la Rugineşti am învăţat ce înseamnă
comuniunea şi cât de importantă este agapa frăţească, în comunitatea cipriotă
din Plymouth am realizat cât de uniţi pot deveni creştinii ortodocşi (oamenii
în general) fie ei greci, arabi, români, ruşi, ucrainieni, ciprioţi atunci când
după Sfânta Liturghie rămân cu toţii la o prajitură asezonată cu ceai sau cafea
într-o “short and polite conversation”.</div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: 163.5pt; text-align: justify;">
Nu prăjitura,
nu ceaiul sau cafeaua îi adună, ci faptul că indiferent de neam sau etnie,
credinţa în acelaşi Dumnezeu şi comuniunea din acelaşi potir îi transpune în
acei oameni de <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>dinainte de Turnul Babel
sau în aceia <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>peste care s-a revărsat
Duhul Sfânt la Cincizecime, care se întelegeau unii cu alţii deşi “vorbeau în
limbi”.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNH2gesw53srdXXce28IujKW8jHOxY6MFl6qvbZrT3tBUtS2p-oP0RlCG1HE_KVHWnhujfGd3FCIyZhL-vUwV30hLVWxfq2q4wLY9TVocOd2IdE3uTmr9j-XcUF8KtESgIv9RSOm78ONo5/s1600/5.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNH2gesw53srdXXce28IujKW8jHOxY6MFl6qvbZrT3tBUtS2p-oP0RlCG1HE_KVHWnhujfGd3FCIyZhL-vUwV30hLVWxfq2q4wLY9TVocOd2IdE3uTmr9j-XcUF8KtESgIv9RSOm78ONo5/s1600/5.jpg" height="180" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: 163.5pt; text-align: justify;">
Dar biserica
cipriotă din Plymouth nu îşi ţine fii<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">i</span> aproape numai prin rugăciunea obştească, ci pe lângă biserică,
chiar sub biserică practic, funcţionează o şcoală de week-end cu predare în
limba greacă unde emigranţii ciprioţi reuşesc să îşi păstreze încă vii limba,
tradiţiile şi obiceiurile.</div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: 163.5pt; text-align: justify;">
A fi extrem de
benefic pentru emigranţii români din Plymouth, şi nu numa, dacă ar reuşi să
urmeze exemplul ciprioţilor.</div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: 163.5pt; text-align: justify;">
În puţinele
zile de când sunt în UK, am învăţat multe; dar ceea ce m-a impresionat foarte
mult este seriozitatea şi principialitatea oamenilor pe care i-am întâlnit. În Uk
nu poţi reuşi dacă nu ai <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">cuvânt</b>,
dacă nu faci ceea ce îţi asumi că vei face.</div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: 163.5pt; text-align: justify;">
De două zile
suntem în Cornwall, o provincie extrem de frumoasă, unde am avut ocazia să
întâlnim patru familii diferite, fiecare surprinzătoare în felul ei. </div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: 163.5pt; text-align: justify;">
<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>să adune în
jurul unei biserici mici (aproximativ 20-25 m²) câteva zeci de familii ortodoxe,
atât de români, cât şi greci, englezi, arabi, sârbi sau ucrainieni, oameni pe
care îi ţine strâns uniţi prin comuniunea rugăciunii, cât şi prin sprijinirea
reciprocă. Asemeni părintelui Gregory Palamas şi părintele Nikitas s-a
convertit la ortodoxie trecând de la anglicanismul sterp la bogata ortodoxie.
Când îl priveşti şi mai ales când îi asculţi glasul blând şi dulce simţi ca şi
cum ai avea lângă tine un adevărat părinte athonit.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgW6x5gMpz2fLzEXHHgwiBAvqbKKyTF_7BxSXOmkMM6je5B_eonWD2u2MmK67I0UdUSMn_FU6aVVdRySIRrtgG03VaN-PfCCteIDRG86gzAZ_I1qIS0_kL44s8kavXeJ2dvgBwIOPTqWg3n/s1600/4.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgW6x5gMpz2fLzEXHHgwiBAvqbKKyTF_7BxSXOmkMM6je5B_eonWD2u2MmK67I0UdUSMn_FU6aVVdRySIRrtgG03VaN-PfCCteIDRG86gzAZ_I1qIS0_kL44s8kavXeJ2dvgBwIOPTqWg3n/s1600/4.jpg" height="180" width="320" /></a></div>
Aş începe să vă
vorbesc de părintele Nikitas şi soţia sa Mary, dar parcă nu pot găsi cuvintele
potrivite care să îi descrie pe aceşti minunaţi oameni, care ne-au primit în
casa lor ca pe nişte vechi şi buni prieteni cu care nu se văzuseră de mult timp
şi cu care aveau de împărtăşit mute gânduri şi amintiri. Părintele Nikitas este
cu adevărat un exemplu de dăruire creştină. Cu timp şi fără timp se pune în
slujba comunităţii, pe care încearcă să o ţină strâns unită în jurul lui
Hristos. A reuşit cu succes<br />
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: 163.5pt; text-align: justify;">
Părintele
Nikitas ne-a introdus în casele a două familii de români din Cornwell, oameni
deosebiţi despre care vă voi vorbi în următoarea postare. </div>
padre catalinhttp://www.blogger.com/profile/10229886735670473000noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8613205361684634061.post-45772947159890267452014-02-04T01:25:00.000-08:002014-02-04T15:04:09.629-08:00Darurile lui Dumnezeu sa le facem lucratoare - impresii din proiectul "imProve=emPower", UK, 2014<!--[if gte mso 9]><xml>
<o:DocumentProperties>
<o:Version>12.00</o:Version>
</o:DocumentProperties>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:TrackMoves/>
<w:TrackFormatting/>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:DoNotPromoteQF/>
<w:LidThemeOther>EN-GB</w:LidThemeOther>
<w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian>
<w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
<w:SplitPgBreakAndParaMark/>
<w:DontVertAlignCellWithSp/>
<w:DontBreakConstrainedForcedTables/>
<w:DontVertAlignInTxbx/>
<w:Word11KerningPairs/>
<w:CachedColBalance/>
</w:Compatibility>
<m:mathPr>
<m:mathFont m:val="Cambria Math"/>
<m:brkBin m:val="before"/>
<m:brkBinSub m:val="--"/>
<m:smallFrac m:val="off"/>
<m:dispDef/>
<m:lMargin m:val="0"/>
<m:rMargin m:val="0"/>
<m:defJc m:val="centerGroup"/>
<m:wrapIndent m:val="1440"/>
<m:intLim m:val="subSup"/>
<m:naryLim m:val="undOvr"/>
</m:mathPr></w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="true"
DefSemiHidden="true" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="267">
<w:LsdException Locked="false" Priority="0" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Normal"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="heading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="35" QFormat="true" Name="caption"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="10" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" Name="Default Paragraph Font"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="11" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtitle"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="22" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Strong"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="20" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="59" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Table Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Placeholder Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="No Spacing"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Revision"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="34" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="List Paragraph"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="29" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="30" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="19" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="21" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="31" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="32" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="33" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Book Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="37" Name="Bibliography"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" QFormat="true" Name="TOC Heading"/>
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
Totul a început prin februarie
2013; parcă o aud pe domnişoara Oana Iorga spunându-i soţiei mele, Mihaela: <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>”Nu vrei să scriem un proiect de mobilitate Leonardo
(PLM) cu o durată de câteva săptămâni <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>în
UK pentru oameni<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>cu iniţiativă şi
dornici de perfecţionare?”</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
Au început să scrie proiectul,
gândindu-se în prealabil la o serie de obiective strategice, au căutat
parteneri de trimitere, au întreprins toate demersurile necesare, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>au depus proiectul şi iata că spre sfârşitul
lui iulie 2013, primim vestea cea bună: visul devine realitate, proiectul este
declarat eligibil şi primeşte finanţare din partea Uniunii Europene. Zece persoane
vor pleca <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>din România la Plymouth, în UK,
unde timp de trei săptămâni vor învăta cum să <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>îşi îmbunătăţească <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>abilităţile de <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Facilitator de dezvoltare
comunitară</i></b>.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgZ5E2J-cOHJmExZoRAlb71QdcjLUofYX1-hYCxjKPUOU22m3zf6sk6qmBiqFqEPgBLWPqz14xMBvbjLSH0hLDnS9IudNCuIns9GI3S2sOOwZ-PxN5taGXmigqMcy4KXVtxK5vofremR-0h/s1600/1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgZ5E2J-cOHJmExZoRAlb71QdcjLUofYX1-hYCxjKPUOU22m3zf6sk6qmBiqFqEPgBLWPqz14xMBvbjLSH0hLDnS9IudNCuIns9GI3S2sOOwZ-PxN5taGXmigqMcy4KXVtxK5vofremR-0h/s1600/1.jpg" height="239" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
După un efort de zeci de ore de
muncă voluntară, şi în urma unui proces riguros de selecţie a candidaţilor<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>iată-ne ajunşi în UK, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>şi nu ca turişti sau imigranţi, ori invadatori
spre obţinerea de beneficiile sociale ale unui stat care stă extraordinar de
bine la acest capitol (un asistat social din cea mai saracă regiune din UK are
puterea de cumpărare de câteva ori mai mare decât un locuitor de condiţie
socială medie al Bucureştiului), ci ca oameni dornici să-şi <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>îmbogăţească abilităţile profesionale pentru a
contribui la dezvoltarea comunităţilor din care provin şi în care trăiesc <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>în România.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
Organizaţiile <span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>de
primire sunt cele în care ne derulăm stagiul acesta de practică profesională, în
funcţie de domeniile noastre de expertiză. De exemplu, la mine,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>pe domeniul religie <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>şi<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>la
soţia mea, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>pentru domeniul de formare
tineri si adulţi (educaţie), organizaţia de primire este Parohia Ortodoxă<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Sfântul Nikitas şi Sfântul Dimitrie
izvorâtorul de mir din Plymouth.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
Ceilalţi 8 participanţi au alte
oganizaţii de primire ca Plymouth Mind Association, Laira School-domeniul
educaţional al profilului teoretic, Oasis Project-domeniul vocaţional, Meridian
School of English – domeniul managementului educaţional ori Almond Vocational
Link – pentru domeniile mediu, aricol si cel de formare profesori .</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
Parohia ortodoxă de care am
vorbit anterior a fost <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>înfiinţată prin
2003 de ortodocşii ciprioţi, emigranţi de aproape 5 generaţii în UK. Cu
amabilitatea şi “dragostea de străini” a părintelui Gregory Palamas, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>am avut posibilitatea şi privilegiul de a
cunoaşte îndeaproape greci, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>ciprioţi,
români, ruşi, ucrainieni care şi-au părăsit ţara natală în căutarea unui trai
mai bun, unii dintre ei reuşind alţii mai puţin. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Cu alte cuvinte, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>exemple vii de implicare în comunitate, ale
faptului că sârguința e mama norocului.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
Urmându-l zilnic, “ca o umbră”,
pe părintele Gregory Palamas - fost profesor de matematică, de istorie a
religiilor, preot anglican convertit la ortodoxie în urmă cu aproape 20 de ani
- am avut posibilitatea<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>de a întâlni
oameni cu idei şi iniţiative (reuşite sau in curs) în folosul, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>dezvoltarea şi sprijinirea comunităţii.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8ubTt_UOz7hu2-_8Qo5jIReYK7o5QNLiasK3N_8Z9Rvo0-fXo0GQAUMaw0jUP9bNjvyexWlGwTd3OdpHBCBJT8rPTZLFKzZ86xS3V5DSQLCeH1NYj9Zr9fcqvV7o6Ac31I7eGTWKXxIFB/s1600/2.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8ubTt_UOz7hu2-_8Qo5jIReYK7o5QNLiasK3N_8Z9Rvo0-fXo0GQAUMaw0jUP9bNjvyexWlGwTd3OdpHBCBJT8rPTZLFKzZ86xS3V5DSQLCeH1NYj9Zr9fcqvV7o6Ac31I7eGTWKXxIFB/s1600/2.jpg" height="239" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
Astfel, vizitând<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Catedrala St. Andrew din Plymouth, am întâlnit
acolo un om deosebit, un preot anglican în persoana rev. Steve Nichols, care în
trei luni de zile a reuşit sa implementeze cu ajutorul voluntarilor din oraş un
program de sprijinire a persoanelor care au pierdut pe cineva drag. În fiecare
zi, în cadrul bisericii, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>câţiva
voluntarari împreună cu rev. Nicholas <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>la
o ceaşcă de ceai sau cafea şi o prajitură prin discuţii şi rugăciune încearcă
şi reuşesc de cele mai multe ori ca prin această terapie de grup să fie de
folos celor în nevoie.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2RWhK4QQt2H9KK9hvMh3orfG7oYNSNH4l2_-_XEDVWv9ASlmuu0Id8aj1wyB7nHmFjYO4zyaT-chTG-8pEd3fyoKUASyi6LINuLnrsv2lcnfMH-UesOckvUkIioKruvAUDiuzJbkER6bj/s1600/3.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2RWhK4QQt2H9KK9hvMh3orfG7oYNSNH4l2_-_XEDVWv9ASlmuu0Id8aj1wyB7nHmFjYO4zyaT-chTG-8pEd3fyoKUASyi6LINuLnrsv2lcnfMH-UesOckvUkIioKruvAUDiuzJbkER6bj/s1600/3.jpg" height="320" width="240" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
Mă opresc aici cu relatările
despre experienţa în UK urmând ca în zilele următoare să vă împărtăşesc<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>şi alte impresii şi idei despre care cred că
mă vor<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>ajuta,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>poate şi pe cei ce vor citi aceste rânduri la
dezvoltarea comunităţilor rurale şi urbane şi la formarea de lideri cu iniţiative
pentru un trai mai bun pentru noi şi semenii nostrii.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
Proiectul ai cărui beneficiari
suntem se numeşte “imProve=emPower”, care în graiul nostru ar putea însemna ca ce
ţie îţi place, si altuia-i face!</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
Când vrem cu adevărat sa ne
îmbunătăţim situaţia, nu trebuie decât să<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>punem în mâinile noastre, ale membrilor comunităţii, instrumentele
potrivite, iar în inimi să inspirăm acţiunea, generozitatea, dedicaţia – cu
alte cuvinte, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">darurile lui Dumnezeu să le facem lucrătoare</i></b>.</div>
padre catalinhttp://www.blogger.com/profile/10229886735670473000noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8613205361684634061.post-72803237046157230222014-01-31T12:55:00.000-08:002014-01-31T12:55:40.049-08:00Predica la duminica a XVII-a dupa Rusalii<!--[if gte mso 9]><xml>
<o:DocumentProperties>
<o:Version>12.00</o:Version>
</o:DocumentProperties>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:TrackMoves/>
<w:TrackFormatting/>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:DoNotPromoteQF/>
<w:LidThemeOther>EN-GB</w:LidThemeOther>
<w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian>
<w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
<w:SplitPgBreakAndParaMark/>
<w:DontVertAlignCellWithSp/>
<w:DontBreakConstrainedForcedTables/>
<w:DontVertAlignInTxbx/>
<w:Word11KerningPairs/>
<w:CachedColBalance/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
<m:mathPr>
<m:mathFont m:val="Cambria Math"/>
<m:brkBin m:val="before"/>
<m:brkBinSub m:val="--"/>
<m:smallFrac m:val="off"/>
<m:dispDef/>
<m:lMargin m:val="0"/>
<m:rMargin m:val="0"/>
<m:defJc m:val="centerGroup"/>
<m:wrapIndent m:val="1440"/>
<m:intLim m:val="subSup"/>
<m:naryLim m:val="undOvr"/>
</m:mathPr></w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="true"
DefSemiHidden="true" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="267">
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Normal"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="heading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="35" QFormat="true" Name="caption"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="10" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" Name="Default Paragraph Font"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="11" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtitle"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="22" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Strong"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="20" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="59" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Table Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Placeholder Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="No Spacing"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Revision"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="34" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="List Paragraph"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="29" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="30" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="19" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="21" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="31" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="32" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="33" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Book Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="37" Name="Bibliography"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" QFormat="true" Name="TOC Heading"/>
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Evanghelia stăruintei
în rugăciune (Matei 15, 21-28)</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh68zIY6X-dsboP0q0Cs9kjLzMduZcRDJJLTKSV8UtjlQiDfbTiN_g_FCWqSw2a3IFqnkp9gRSz2OOsJnJa_v6e5I-r8ydzXzZrqx4Fyh9mWmgamnAdWbYwn8eVg4uJBizaqWO08MYZ4kkV/s1600/timthumb.php.png" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh68zIY6X-dsboP0q0Cs9kjLzMduZcRDJJLTKSV8UtjlQiDfbTiN_g_FCWqSw2a3IFqnkp9gRSz2OOsJnJa_v6e5I-r8ydzXzZrqx4Fyh9mWmgamnAdWbYwn8eVg4uJBizaqWO08MYZ4kkV/s1600/timthumb.php.png" height="320" width="320" /></a><i><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Şi ieşind de acolo, a plecat Iisus în părţile Tirului şi ale
Sidonului. Şi iată o femeie cananeiancă din acele ţinuturi ieşind striga,
zicând: Miluieşte-mă, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este rău chinuită de
demon. El însă nu i-a spusnici un cuvânt; şi apropiindu-se, ucenicii Lui Îl
rugau, zicând: Slobozeşte-o, că strigă în urma noastră. Iar El, răspunzând, a
zis: Nu sunt trimis decât numai către oile cele pierdute ale casei lui Israel.
Iar ea, venind, s-a închinat Lui, zicând: Doamne, ajută-mă. El însă,
răspunzând, i-a zis: Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci
câinilor. Dar ea a zis: Da, Doamne, dar şi câinii mănâncă din fărâmiturile care
cad de la masa stăpânilor lor. Atunci, răspunzând, Iisus i-a zis: O, femeie,
mare este credinţa ta; fie ţie după cum voieşti. Şi s-a tămăduit fiica ei în
ceasul acela.</span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">N</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">imeni nu poate gusta din dulceaţa
binelui dacă nu stăruieşte în bine, pentru că pe calea binelui gustăm la
început amărăciune şi abia după aceea dulceaţă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Î</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">ntreaga fire ne învaţă stăruinţa. Ar
mai ajunge puieţii de brad pădure, dacă s-ar înspăimânta de ameninţarea
furtunii şi a zăpezii? Ar mai ajunge râurile râuri dacă nu şi-ar săpa albii
adânci? Aleargă cumva furnicile să-şi ia viaţa când căsuţele lor sunt strivite
de roţi în drum? Nu, ci îndată, cu stăruinţă, încep să-şi facă altele. Dacă
vreun om fără suflet strică un cuib de rândunică de la casa sa, rândunica se
duce, fără să cârtească, la altă casă şi îşi face acolo alt cuib. Orice
dezastru ar aduce natura sau omul asupra plantelor şi animalelor, ele ne vor
uimi întotdeauna prin perseverenţa cu care duc la bun sfârşit sarcina pe care
le-a dat-o Dumnezeu. Câtă vreme planta retezată are putere să crească din nou,
creşte. Câtă vreme animalul rănit are o cât de mica scânteie de viaţă,
trăieşte.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">V</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">iaţa de zi cu zi ne învaţă
stăruinţa. Soldatul stăruitor câştigă bătălia; meşteşugarul stăruitor îşi
desăvârşeşte iscusinţa; negustorul stăruitor se îmbogăţeşte; un preot stăruitor
îşi aduce pe calea cea dreaptă enoriaşii; un rugător ajunge, prin stăruinţă, la
sfinţenie; un artist stăruitor arată frumuseţea lumii; un savant stăruitor
descoperă legile firii. Nici cel mai isteţ copil n-are să înveţe vreodată să
scrie dacă nu deprinde scrisul prin stăruinţă; şi poate să aibă cineva cea mai
frumoasă voce din lume, n-are să ajungă un bun cântăreţ dacă nu exersează. Nu
este zi în care să nu ni se aducă aminte, şi să nu amintim şi noi altora, câta
nevoie este de perseverenţă în orice lucru. Perseverenţa este, am putea spune,
singura faptă bună de care nu se îndoieşte nimeni, pe care o recomandă oricine.
Dar stăruinţa aceasta în lucrare, atât de lăudată şi de pomenită, e doar o
şcoală a stăruinţei pe tărâm duhovnicesc. Toată stăruinţa dinafară întru a
înfrumuseţa şi cultiva lucruri, întru a strânge avere, ştiinţă şi iscusinţă, e
doar o icoană a minunatei stăruinţe pe care trebuie să o avem în a ne
înfrumuseţa şi cultiva inima, în a ne îmbogăţi sufletul, fiinţa noastră
lăuntrică, nemuritoare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">S</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">fânta Scriptură ne învaţă, cu
fiecare pagină, stăruinţa pe tărâmul duhovnicesc; ne învaţă şi cu cuvântul şi
cu pilda stăruinţei şi nestăruinţei omeneşti. Două preaînfricoşate pilde de
nestăruire în bine le avem în Adam, strămoşul neamului omenesc, şi în Iuda,
care din apostol a ajuns vânzătorul lui Hristos. Amândoi fuseseră aşezaţi, din
purtarea de grijă a lui Dumnezeu, în cea mai strânsă apropiere de El; Adam era
cu Dumnezeu în rai, Iuda cu Hristos pe pământ. Amândoi au început cu ascultare
şi au sfârşit cu necredinţă, însă starea lui Iuda a fost cu mult mai rea decât
a celuilalt, pentru că Iuda avusese în faţă pilda lui Adam şi a nesocotit-o.
Saul nu a stăruit şi şi-a pierdut minţile; Solomon nu a stăruit şi regatul s-a
frânt în două. Dar ce stăruinţă la Avraam în credinţă! Ce stăruinţă la Iacov în
smerenie, la Iosif în castitate, la David în pocăinţă, la dreptul Iov în
răbdare! Ce pildă preaminunată la preacurata Fecioară în feciorie, la dreptul
Iosif în ascultare, la apostoli şi la următorii lui Hristos în dragostea de
Domnul! Sfânta Scriptură este plină de atâtea pilde care ne arată că stăruinţa
e biruitoare şi se încununează, încât nimeni din cei ce o citesc n-are să poată
spune că nu a ştiut, că nu i s-a spus. Cum de au ştiut atâta mulţime de sfinţi
şi mucenici, de la întruparea lui Hristos şi până astăzi, iar noi nu? Dar nu
ştiinţa ne lipseşte, ci îndrăzneala. Să cunoşti ce este stăruinţa în bine şi să
fii lăsător aduce după sine îndoită osândă. Cine nu a urmat calea aceasta
pentru că nu a auzit de ea, puţin va fi bătut, dar cine o cunoaşte şi nu o
urmează va primi bice multe.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">C</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">ărarea binelui duce în sus, de aceea
e foarte anevoioasă la început pentru cel obişnuit să meargă pe drum neted sau
să coboare. Cine o ia pe calea binelui şi se întoarce apoi din drum, nici măcar
nu rămâne în locul de unde a pornit la început, ci se prăbuşeşte tot mai adânc
în întuneric şi pierzanie. De aceea spune Domnul: Nimeni care pune mâna pe plug
şi se uită îndărăt nu este potrivit pentru împărăţia lui Dumnezeu (Luca 9, 62).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">E</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">vanghelia de astăzi vorbeşte despre
uimitoarea pildă de stăruinţă pe care a dat-o o femeie de rând, şi aceea dintre
păgâni. Fie această pildă foc viu în cugetul tuturor celor ce zic că sunt
credincioşi, dar sunt învârtoşaţi şi reci la inimă ca piatra.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ş</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">i ieşind de acolo, a plecat Iisus în
părţile Tirului şi ale Sidonului. Şi iată o femeie cananeiancă din acele
ţinuturi, ieşind striga, zicând: Miluieşte-mă, Doamne, Fiul lui David! Fiica
mea este rău chinuită de demon. De unde venea Iisus? Din Galileea, din ţinutul
locuit de israeliţii coborâtori din binecuvântatul Sem. Şi unde se ducea? Se
ducea în ţinuturile locuite de cananeenii coborâtori din Ham, cel blestemat.
Domnul, aşadar, pleca de la cei binecuvântaţi şi Se îndrepta către cei
blestemaţi. De ce? Pentru că cei binecuvântaţi uitaseră de Dumnezeu şi astfel
ajunseseră blestemaţi, iar dintre cei blestemaţi unii mărturisiseră pe Dumnezeu
şi ajunseseră binecuvântaţi. După ce i-a certat pe cărturari şi farisei pentru că
ţineau obiceiurile dinafară încălcând poruncile lui Dumnezeu privitoare la
milostenie şi la cinstirea părinţilor, Domnul împreună cu ucenicii săi a trecut
în părţile acestea păgâne.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">D</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">e ce S-a dus între păgâni de vreme
ce abia mai înainte le poruncise ucenicilor să meargă mai degrabă către oile
cele pierdute ale casei lui Israel (Matei 10, 6)? Mai întâi pentru că, precum
zice înţeleptul Gură-de Aur, El nu este legat de nici o poruncă pe care le-o dă
ucenicilor. Apoi, fiindcă a văzut că iudeii îşi întorc faţa de la El şi a ştiut
că până la sfârşit se vor lepăda de Dânsul. Dumnezeu e credincios făgăduinţei
Sale. A făgăduit că va trimite poporului iudeu pe Mântuitorul şi L-a trimis.
Dar poporul iudeu, prin capii săi, S-a lepădat de Mântuitorul. Însă Dumnezeu e bogat
în căile Proniei Sale; lucrarea mântuirii nu s-a zădărnicit prin lepădarea
iudeilor de Mântuitorul. Mântuitorul a trecut hotarele iudeilor şi s-a dus la
alte neamuri. Credincios făgăduinţei Sale, Domnul a trimis pe apostoli mai
întâi la iudei însă, după Răstignire, Domnul înviat i-a trimis la toate
neamurile (Matei 28, 19). În al treilea şi ultimul rând, Domnul a vrut să-i
ruşineze încă o dată pe iudei prin credinţa păgânilor, ca să-i aducă astfel la
pocăinţă şi la întoarcerea către Dumnezeu. Mai întâi a căutat să facă acest
lucru prin sutaşul roman din Capernaum, care, fiind roman, ţinea de seminţia
iafetiţilor, şi a cărui credinţă în Hristos a fost cu adevărat pilduitoare.
Iafetiţii şi hamiţii vor fi aşadar chemaţi la masa împăratului, pe când semiţii,
aleşii, întâii-chemaţi, nu vor să vină. Domnul a căutat să-i mustre şi să-i
întoarcă pe iudei dar, pentru că au rămas de piatră, au fost lepădaţi de Cel de
care S-au lepădat.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">P</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">riviţi acum la credinţa cea mare a
femeii cananeence. A ieşit în întâmpinarea Domnului; L-a chemat: Doamne! şi:
Fiul lui Da vid! Auzise, fără îndoială, despre acest Hristos Făcător de minuni,
pentru că faima Lui se răspândise până departe, la popoarele învecinate. Auzind
că trece prin ţinuturile lor, a alergat la El cu mare credinţă şi bucurie. După
Evanghelistul Marcu, Domnul a intrat într-o casă, pentru că voia ca nimeni să
nu ştie (Marcu 7, 24). E limpede că prin aceasta urmărea să se vadă şi mai bine
cât de mare este credinţa între păgâni. El nu li S-a arătat, dar ei L-au descoperit.
El S-a ascuns, dar n-a putut să rămână tăinuit. I-a găsit credinţa cea tare a
femeii cananeience. Poporul chemat nu a venit, pe când poporul care locuia
întru întuneric… şi… în latura umbrei morţii (Isaia 9, 1) a ieşit să-L caute. A
fost găsit de către cei de care S-a ascuns.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">V</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">edeţi că femeia nu-i spune Domnului:
“Ai milă de fiica mea”, ci “Ai milă de mine!” Fiica acestei femei era nebună;
era chinuită de diavol; mama însă a cerut milă pentru ea însăşi. De ce? Pentru
că fiica, în nebunia ei, nici nu mai ştia de sine; nici nu-şi mai dădea seama
de grozăvia chinurilor pe care le încerca, precum îşi dădea seama mama. De aici
se vede şi dragostea cea mare a acestei femei pentru copilul ei. Mama suferea
de răul fiicei de parcă ar fi fost al ei. Cel care are milă de fiica ei, de ea
are milă, de nefericita mamă. Cum să ai milă de ea fără să ai milă de fiica ei?
Fără îndoială că nebunia fetei îndurera întreaga casă, pe toate rudele, pe toţi
prietenii. Vecinii îi ocoleau, duşmanii se bucurau. Mormânt era acolo, nu casă.
Nu răsuna dintrînsa decât plânset şi hohotele nebuneşti ale fetei bolnave.
Putea mama să vorbească despre altceva, să ceară altceva? Se poate să fi avut
pe suflet şi vreun păcat pentru care să se fi abătut asupra fetei asemenea
nenorocire. De aceea a spus: Miluieşte-mă!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">E</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">l însă nu i-a spus nici un cuvânt.
Nu obişnuia Hristos să nu răspundă la întrebările şi cererile oamenilor. I-a
răspuns până şi Satanei, ispititorului din pustie. A tăcut numai la întrebările
nedrepţilor Săi judecători, Caiafa şi Pilat. Atunci de ce n-o ia în seamă pe
această biată femeie? Pentru ca ochii celor care nu văd nici să nu se deschidă;
pentru ca femeia să dea şi mai mult glas credinţei sale, şi toţi cei dimpreună
cu Hristos să vadă şi să înţeleagă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ş</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">i apropiindu-se, ucenicii Lui îl
rugau, zicând: Slobozeşte-o, că strigă în urma noastră. Iar El, răspunzând, a
zis: Nu sunt trimis decât numai către oile cele pierdute ale casei lui Israel.
Vedeţi cu câtă înţelepciune lucrează Domnul neîmplinind dintr-o dată ruga
femeii, rămânând tăcut în faţa cererii ei? Ucenicilor li s-a şi făcut milă de
ea. “Slobozeşte-o” poate să însemne fie “dă-i ce cere”, fie “scapă de ea”,
numai să nu mai strige atât. La rugămintea ucenicilor, Domnul a răspuns că este
trimis doar către oile cele pierdute ale casei lui Israel: adică la iudei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">D</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">e ce a dat Domnul un răspuns ca
acesta? Mai întâi, ca să arate că Dumnezeu e credincios făgăduinţei Sale; şi
apoi, ca să le dea de gândit ucenicilor asupra faptului că şi păgânii sunt
copiii lui Dumnezeu, că şi ei au nevoie de mântuire. A vrut totodată să le
arate ucenicilor, prin această sărmană femeie plină de credinţă, cum să se
scuture de ideia îngustă cu care se încântau iudeii, cum că Dumnezeu are grijă
numai de iudei, ca şi când ar fi numai Dumnezeul iudeilor. Anume a vorbit aşa
Domnul, pe limba iudeilor, ca să le deschidă ucenicilor mintea asupra a cât de
greşit e acest fel de a gândi înrădăcinat în minţile acestei naţii, tot atât de
greşit şi de strâmb ca şi apostazia acestui popor, ca şi lepădarea lui de Hristos.
Mântuitorul învăţa pe ucenici nu numai prin cuvânt ci şi prin pilde vii, luate
din viaţă. De astă dată, în loc de cuvinte a lăsat ca însăşi întâlnirea cu
această femeie să le fie ucenicilor o învăţătură de neuitat. Pentru aceea a şi
trecut în părţile păgâne, ca să le dea ucenicilor învăţătură prin aceste mari
întâmplări. Dar vedeţi cum îşi arată cananeianca nezdruncinata ei credinţă în
Hristos:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">I</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">ar ea, venind, s-a închinat Lui,
zicând: Doamne, ajută-mă. Era încredinţată că nimeni pe lume nu poate s-o ajute
afară de Hristos. Fără îndoială că trecuse în zadar pe la toţi doctorii şi
vrăjitorii din păgânatatea aceea. Fata tot nebună rămăsese. Acum însă era aici
Vindecătorul tuturor chinurilor, tuturor bolilor. Auzise de El şi crezuse mai
înainte să-L vadă. Iar acum, când Îl vedea, creştea întrînsa credinţa în
puterea Lui dumnezeiască. Acesta putea face ceea ce n¬meni nu putea să facă;
putea să facă orice voia. Cananeianca credea că Hristos poate, şi toată
strădania ei era să-i câştige lucrarea pe care nimeni altul în întrega lume n-o
putea săvârşi. Deci, văzând că nu-i răspunde şi că nici la rugămintea
însoţitorilor Săi nu o bagă în seama, i-a alergat în faţă, a căzut în genunchi
şi a strigat: Doamne, ajută-mă!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">E</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">l însă, răspunzând, i-a zis: Nu este
bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci câinilor. Cumplit cuvânt! Aici Domnul
nu vorbeşte de la sine, ci pe limba iudaismului din vremea aceea, după care
numai iudeii erau copiii lui Dumnezeu iar cei de alt neam, câini. Mântuitorul
voia ca ucenicii să-şi dea singuri seama cât de rea era această exclusivitate
şi să apropie mintea lor de gândul pe care-l va rosti mai târziu asupra
fariseilor şi cărturarilor: Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că
închideţi împărăţia cerurilor înaintea oamenilor; că voi nu intraţi şi nici pe
cei ce vor să intre nu-i lăsaţi (Matei 23, 13). Vedeţi că cei numiţi copii s-au
făcut asemenea câinilor, iar cei socotiţi câini au ajuns copiii lui Dumnezeu.
Acestora din urma iudeii le ziceau câini din răutate, însă lucrul era în mare parte
adevărat. Păgânii din Tir şi Sidon, la fel cu cei din Egipt şi de prin alte
părţi, trecuseră cu vederea pe Dumnezeul cel viu, punându-se în slujba
demonilor care erau mai răi decât câinii. Aici Hristos nu o mustră pe femeie ci
neamul ei întreg, şi cu acesta toate popoarele păgâne care se închinau dracilor
în statui şi lucruri moarte, cu felurite vrăjitorii şi jertfe necurate.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">D</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">ar iată ce răspunde această femeie,
mai tare în credinţă şi decât iudeii cei aleşi şi decât păgânii cei
dispreţuiţi: Da, Doamne, dar şi câinii mănâncă din fărâmiturile care cad de la
masa stăpânilor lor. Câtă smerenie! Ea nu tăgăduieşte că ar fi făcând parte
dintr-un neam ce poate fi numit de câini. Nici nu se dă în lături să-i numească
pe iudei stăpâni – cu toate că era mai bună decât ei. A prins repede înţelesul
cuvintelor figurative ale Mântuitorului. Credinţa te face înţelept; credinţa
găseşte cuvântul potrivit. Smerenia faţă de Domnul, dragostea pentru copilul ei
o face surdă la faptul că i s-a spus câine. Dar cine nu se simte ca un câine
necurat în faţa preacuratului Domn? Nimeni care are o scânteie de credinţă
întrînsul. Nu sunt vrednic ca să intri sub acoperământul meu, I-a spus Domnului
sutaşul păgân (Luca 7, 6). Nici această femeie păgână nu se ruşinează să fie
numită câine înaintea Domnului. Câtă vreme omul nu-şi simte păcătoşenia nu
poate face nici un singur pas spre mântuire. Mulţime de sfinţi, mai curaţi şi
mai luminaţi decât milioane de alţi oameni, nu s-au dat în lături să se
socotească câini.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">T</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">oţi oamenii cu adevărat trezi, care
s-au dezmeticit din beţia pământului şi a patimilor trupeşti şi şi-au dat seama
cât de adânc s-au cufundat în mlaştina păcatului, înţeleg lucrul acesta. Până
atunci, prins în îmbrăţişarea morţii, omul nu numai că nu are credinţă dar nici
măcar nu vede trebuinţa de a avea. Câtă vreme câinelui nu-i e ruşine că e câine
nici nu-şi doreşte să fie leu; câtă vreme broasca nu se îngreţoşează de noroiul
în care trăieşte nici nu vrea să iasă din el şi să zboare ca un vultur. Femeia
despre care citim astăzi simţea adânc mizeria lumii păgâne cu decăderea, cu
ticăloşia şi cu tot noroiul ei respingător. Ea năzuia spre ceva mai puternic,
mai curat, mai strălucitor. Şi toate acestea i s-au dezvăluit în Hristos cu
nemăsurat mai multă slavă. De aceea nu dă înapoi, îndură a fi socotită între
câini, şi nu numai că îndură, dar recunoaşte singură că este. Aşa fiind,
cerşeşte doar o fărâmitură din pâinea cea de viaţă dătătoare trimisă lui Israel
de Dumnezeu. Pâinea este Hristos, iar fărâmiturile sunt până şi cele mai mărunte
milostiviri ale Sale. Câinii flămânzi, care nu au nici măcar atât, sunt
mulţumiţi să le primească.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">O</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">, femeie, mare este credinţa ta; fie
ţie după cum voieşti. Şi s-a tămăduit fiica ei în ceasul acela. Abia după ce
lucrurile au ajuns aici vorbeşte Domnul. Nici să fi fost această femeie fiică a
lui Avraam, n-ar fi putut arăta mai multă credinţă. Cine are ochi de văzut şi
urechi de auzit, vede şi aude. Acum ajunge. Până şi Iuda a văzut ce credinţă
tare are această cananeiancă. Asemeni şi Petru, puţin credinciosul. Şi Toma.
Domnul nu a lăudat niciodată atât pe vreun apostol. Cui i-a mai spus El: Mare
este credinţa ta? Tuturor le-a spus măcar o dată: O, voi puţin credincioşilor!
Dar numai o dată? Neam necredincios şi îndărătnic! i-a mustrat cândva (Matei 17,
17). De aceea îi şi luase în ţinutul Canaan: ca să-i înveţe, prin păgânii
necunoscători de Lege şi de profeţi, credinţa tare şi puterea ei. Îi trecea
prin şcoala credinţei. Le dădea învăţătură temeinică tocmai aici, în
păgânatate. Câtă credinţă la această femeie care nu învăţase de la ai săi nimic
bun! Fusese învăţată să se închine la lună şi la soare, la dobitoace şi la
pietre. Se născuse şi trăise în întuneric, neştiinţă şi ruşine. Mai ţinea şi de
neamul nelegiuit al cananeienilor, pe care Dumnezeu îi izgonise din Pământul
Făgăduinţei ca să le facă loc evreilor, aleşii Săi. Cu adevărat, multe temeiuri
pentru apostoli şi pentru cei din neamul lor ca să chibzuiască asupra căilor
lui Dumnezeu, să se ruşineze şi să se căiască.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">A</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">postolii au înţeles învăţătura şi
şi-au însuşit-o, dacă nu chiar pe dată, cu siguranţă mai târziu. Au semănat
credinţa în Hristos pe tot pământul. Şi-au dat viaţa pentru ea. S-au slăvit
prin ea. Dar noi oare am înţeles, ne-am însuşit lecţia credinţei? Astăzi
Biserica lui Hristos este poporul ales al lui Dumnezeu în lume, împărăţia cea
nouă şi preoţia cea nouă. Vedeţi însă ce nesocotit, ce dispreţuit este Hristos
între popoarele creştine! Vedeţi cum cei botezaţi au ajuns să fie nu numai
“puţin credincioşi”, ci cu totul lipsiţi de credinţă, un popor stricat. Cred în
orice altceva numai în Hristos nu. Caută ajutor oriunde în jur, la stihiile şi
materiile oarbe şi surde, numai la Hristos Domnul cel Atotputernic, nu. De
aceea şi-au atras cumplită pedeapsă asupră-le, ajungând putrezi, răi, slabi şi
ticăloşi precum erau iudeii în vremea venirii lui Hristos pe pământ. Au în mâna
cheia împărăţiei cerurilor, dar mulţi nu intră, nici nu-i lasă pe alţii să
intre. Se arată mai răi, mai ticăloşi, mai iubitori de sine şi mai legaţi de
pământ decât celelalte popoare. Ei îndepărtează astfel de la Hristos neamurile
care nu sunt creştine, le împiedică să intre în mult dorita împărăţie. De la
masa împărătească a Iui Hristos le cad acelora doar fărâmiturile: le adună şi
se hrănesc cu ele. Dar cum să se sature aceşti păgâni când europenii şi
americanii care se lăfăie la masă ca stăpâni, sunt atât de lipsiţi
duhovniceşte? Oare răbdarea lui Dumnezeu nu va ajunge odată la capăt? Nu se va
lepăda curând Domnul de cei ce se leapădă de El, precum a mai făcut odinioară?
Nu vor fi lepădaţi cei aleşi şi aleşi cei lepădaţi? Nu vor fi blestemaţi
binecuvântaţii de mai înainte iar cei blestemaţi vor primi binecuvântare?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">C</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">e ne rămâne de făcut nouă în neamul
acesta fără Dumnezeu? Nimic altceva decât ce a făcut femeia cananeiancă: Să ne
rugăm cu stăruinţă lui Hristos Dumnezeu cel viu şi atotputernic, să strigăm
către El cu credinţă: Doamne, miluieşte-ne pe noi păcătoşii! Dacă e voia lui
Dumnezeu să înlocuiască poporul ales cu un altul, dacă e voia Lui cea sfântă să
ia împărăţia de la neamurile creştine şi s-o dea altora, dacă pedeapsa pentru
păcat este aproape – chiar şi aşa fiind, nu toţi creştinii vor fi lepădaţi
odată cu lepădarea nemurilor lor, după cum nu toţi evreii au fost lepădaţi
odată cu lepădarea neamului evreiesc. Între evrei s-au mântuit cei care, după
dărmarea Ierusalimului, L-au mărturisit pe Hristos, precum s-au mântuit şi cei
care L-au mărturisit în vremea vieţii Sale pe pământ. Mulţi evrei s-au botezat,
şi mulţi au ajuns mari sfinţi în Biserica lui Dumnezeu. Se mântuiesc şi astăzi
toţi cei ce se întorc la El, cum s-au mântuit strămoşii lor mai înainte de a fi
încetat să fie poporul ales. Dumnezeu s-a uitat întotdeauna mai puţin la state
decât la popoare, şi mai puţin la neamuri decât la sufletul fiecărui om. Să nu ne
înfricoşăm aşadar, să nu spunem: “Statele şi naţiunile creştine de astăzi vor
fi distruse, şi vom fi nimiciţi cu toţii”. Nu. Fie cu statele şi cu naţiunile
ceea ce trebuie să fie; nici un om care crede în Domnul nu va pieri. Dumnezeu a
găsit în Sodoma un singur drept – pe Lot – şi pe acela singur l-a salvat, la
nimicirea Sodomei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">S</span></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">ă urmăm şi noi aşadar rugăciunii şi
credinţei celei tari a femeii cananeience, să nu dăm înapoi nici o clipă. Să
avem credinţă stăruitoare, necontenit străduindu-ne să nu lăsăm focul credinţei
să se răcească. Să înălţăm cu stăruinţă rugăciune la Dumnezeu, pentru noi
înşine, pentru întreaga Biserică şi pentru tot neamul omenesc. Iar credinţa –
numai credinţa – va întări sufletele noastre şi va scoate de la noi toată frica
şi toată îndoiala; rugăciunea ne va limpezi sufletele şi ne va umplea de
bucurie, de gânduri bune şi de iubire. Fie ca milostivul şi de oameni iubitorul
Iisus Domnul nostru să ne întărească în credinţă şi să audă rugăciunile
noastre. A Lui fie slava şi lauda, împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, Treimea
cea deofiinţă şi nedespărţită, acum şi pururea fi în vecii vecilor. Amin.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<b><i><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-GB; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-GB;">(extrase din: Predici – Sf.
Nicolae Velimirovici)</span></i></b><br />
<b><i><span style="color: #cc0000; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-GB; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-GB;"> </span></i></b><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-GB; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-GB;"> </span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
padre catalinhttp://www.blogger.com/profile/10229886735670473000noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8613205361684634061.post-77919420734628161512014-01-02T12:05:00.000-08:002014-01-02T12:05:32.958-08:00Sfinṭii Ȋmpǎraṭi Constantin ṣi Elena, promotori ai libertǎṭii religioase ṣi sustinǎtori ai Bisericii<!--[if gte mso 9]><xml>
<o:OfficeDocumentSettings>
<o:RelyOnVML/>
<o:AllowPNG/>
</o:OfficeDocumentSettings>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<o:OfficeDocumentSettings>
<o:RelyOnVML/>
<o:AllowPNG/>
</o:OfficeDocumentSettings>
</xml><![endif]-->
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Spaṭiul ȋn care trǎim ne impune
astǎzi cunoaṣterea unor elemente dintre cele mai diverse. Istoria este ȋn
mǎsurǎ sǎ ne explice cele mai vechi antagonisme, redevenite actuale, tradiṭionalele
rivalitǎṭi, tardivele ṣi fragilele unitǎṭi sau separǎri istorice ṣi geografice
ȋntre diferitele regiuni ale lumii. Din punct de vedere geografic, Europa nu
are o identitate proprie, ea apǎrȃnd ȋn istorie la sfȃrṣitul Imperiului Roman
de Apus. La rȃndul sǎu, Imperiul Roman nu depǎṣea graniṭele Rinului ṣi ale
Dunǎrii; ȋn schimb se ȋntindea chiar peste o parte din Asia ṣi Africa. Europa
s-a nǎscut din dislocarea Imperiului Roman, din ȋntȃlnirea dintre popoarele
migratoare ṣi creṣtinism, prin convertirea lor. Creṣtinismul constituie cheia
istoriei<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>multor probleme apǎrute ȋn
acest spaṭiu.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Dezvoltarea ṣi rǎspȃndirea creṣtinismului
au pus ȋn scurt timp problema raportului ȋntre Bisericǎ ṣi ȋmperiu. Cum a reacṭionat
puterea ȋn faṭa acestei noi societǎṭi religioase? Pentru a rǎspunde acestei
ȋntrebǎri, trebuie remarcat mai ȋntȃi faptul cǎ rǎstignirea lui Iisus, ȋn
vremea lui Ponṭiu Pilat , de cǎtre autoritǎṭile iudaice, a marcat pentru
primele trei secole istoria acestor relaṭii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Ȋn primele secole, creṣtinismul era
trǎit, mai ȋntȃi ca o victorie cereascǎ a lui Hristos asupra rǎului<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>din lume. Ȋn perspectiva acestei victorii,
convertirea lui Constantin capǎtǎ o dimensiune specială prin acest gest,
Statul, care pȃnǎ acum fusese instrumentul principal al urii diavolului
ȋmpotriva Bisericii, se ȋnclinǎ ȋn faṭa lui Hristos. Pentru creṣtini totul s-a
schimbat ȋn momentul ȋn care Constantin cel Mare<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>ṣi succesorii sǎi creṣtini au ales “religia
lui Hristos”, iar Crucea a devenit ȋnsemnul Imperiului. A vorbi despre o
asemenea personalitate, ȋnscrisǎ ȋn calendarul ortodox pe data de 21 mai este
foarte dificil. Mai ȋntȃi cercetarea izvoarelor ṣi a teoriilor lansate despre
viaṭa ṣi acṭiunile sale, selectarea biografiilor, unele laudative, altele
ostile, a discerne ce poate fi credibil ṣi ce este minciunǎ, a cerceta cu
inteligenṭǎ ṣi discernǎmȃnt fiecare izvor, toate acestea sunt o parte din
provocǎrile celui care cerceteazǎ ṣi doreşte sǎ analizeze cu obiectivitate<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>epoca lui Constantin cel Mare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Avȃnd ȋn vedere ȋntreaga sa
activitate ȋn favoarea creṣtinilor, Biserica Ortodoxǎ ȋl cinsteṣte pe Constantin
cel Mare (numit astfel prima data de istoricul pǎgȃn Proxagoras din Atena)<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[1]</span></span></span></span></a>
<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>ca sfȃnt “ȋntocmai cu apostolii”, cǎci,
prin ȋntreaga sa activitate, ȋmpreunǎ cu mama sa Elena, a contribuit la
rǎspȃndirea credinṭei apostolilor ȋn ȋntreaga lume. Prin recunoaṣterea ca sfȃnt
a ȋmpǎratului Constantin cel Mare, dimpreunǎ cu mama sa Elena, Biserica<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Ortodoxǎ nu consideră cǎ acest ȋmpǎrat ar fi
fost lipsit de pǎcate, cǎci ‘’pe pǎmȃnt nu este nici un om fǎrǎ prihanǎ, care
sǎ facǎ binele fǎrǎ sǎ pǎcǎtuiascǎ” (Ecclesiast 7, 20), iar ”dacǎ zicem cǎ nu
avem pǎcat, ne ȋnṣelǎm singuri ṣi adevǎrul nu este ȋn noi” (Ioan 1,8). Nu lipsa
de pǎcat l-a fǎcut pe Constantin sfȃnt, precum ṣi pe mama sa Elena, ci faptul
cǎ aceṣtia s-au cǎit de pǎcatele lor ṣi au dobȃndit iertare de la Dumnezeu,
fiind primiṭi de Tatǎl cresc ȋn ceata<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>sfinṭilor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Ȋn Biserica Ortodoxǎ Romȃnǎ,
schimbarea politicii religioase a Imperiului Roman faṭǎ de creṣtini , care a
avut loc ȋn anul 313, constituie obiectul unor cercetǎri ṣi discuṭii pe tot
parcursul anului 2013, an declarat de Sfȃntul Sinod al Bisricii Ortodoxe Romȃne
ca “Anul omagial al Sfinṭilor Ȋmpǎraṭi Constantin ṣi Elena la ȋmplinirea a
1700<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>de ani de la Edictul de toleranṭǎ
religioasǎ de la Milano (313)”.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn2" name="_ftnref2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[2]</span></span></span></span></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="margin-left: 54.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><span style="mso-list: Ignore;">1.<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Importanṭa Sfinṭilor Impǎraṭi
Constantin ṣi Elena pentru viaṭa ṣi activitatea<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>Bisericii</span></b></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left: 54.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level2 lfo1; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><span style="mso-list: Ignore;">1.1.</span></span></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Dezvoltarea vieṭii
liturgice, a artei ṣi arhitecturii creṣtine.</span></b></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left: 54.0pt; mso-add-space: auto; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left: 54.0pt; mso-add-space: auto; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="margin-left: 0cm; mso-add-space: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Venirea la conducerea Imperiului Roman a Sfinṭilor Impǎraṭi
Constantin ṣi Elena, la</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">ȋnceputul secolului al IV-lea (306), a ȋnsemnat pentru
Bisericǎ ȋnceputul unei perioade de dezvoltare ṣi de ȋnflorire. Prin Edictul de
la Milano (313), religia creṣtinǎ devenea licitǎ, adicǎ permisǎ sau toleratǎ,
ca apoi sǎ fie declaratǎ religie dominantǎ, ocrotitǎ ṣi favorizatǎ oficial de
cǎtre Stat, ca religie preferatǎ a marii majoritǎṭi a locuitorilor Imperiului
Roman. Libertatea de conṣtiintǎ ṣi, mai ales,<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>libertatea religioasǎ ṣi de cult, au adus dupǎ sine o mare dezvoltare ṣi
ȋnflorire a vieṭii liturgice. Cultul divin cunoaṣte o evoluṭie necunoscutǎ pȃnǎ
atunci, iese afarǎ din catacombe ṣi devine din ce ȋn ce mai mǎreṭ, fastuos ṣi
strǎlucit, se desfǎṣoarǎ ȋn mod liber, ȋn locaṣuri impresionante, pe mǎsura
frumuseṭii ṣi a strǎluciri noii religii, care ieṣise victorioasǎ din multele ṣi
ȋndelungatele lupte ṣi grele suferinṭe prin care a trecut ȋn perioada persecuṭiilor.
Gǎsind ȋn cei doi suverani, Constantin ṣi Elena, maica sa, apǎrǎtori ṣi susṭinǎtori
puternici ai religiei creṣtine, viaṭa liturgicǎ sau de cult, se dezvoltǎ sub
toate aspectele. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="margin-left: 72.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span style="font-family: Symbol; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;"><span style="mso-list: Ignore;">·<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Zidirea
de noi locasuri de cult</span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="margin-left: 72.0pt; mso-add-space: auto; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Pentru desfǎṣurarea vieṭii liturgice,
a cultului divin, ȋn special, e nevoie ȋn primul rȃnd, de locaṣuri de cult. Acestea
fuseserǎ dǎrȃmate cu furie de cǎtre persecutori ṣi erau insuficiente ṣi
neȋncǎpǎtoare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Locaṣurile de cult ce supravieṭuiserǎ
prigoanelor erau puṭine, mici si modeste; nu mai puteau satisface nevoile
cultice ale credincioṣilor, la cǎror numǎr ceṣtea simṭitor. Unele dintre aceste
locaṣuri se modificǎ pentru a devini mai ȋncǎpǎtoare, se mǎresc ṣi se adapteazǎ
noilor cerinṭe. existǎ ṣi situaṭii ȋn care temple pǎgȃne ṣi sinagogi ale
iudeilor sunt modificate, transformate ṣi adaptate la nevoile de cult ale creṣtinilor.
Din aceastǎ categorie putem aminti: templul Afroditei din Ancira, ȋn Asia Micǎ;
Pantheonul din Atena, transformat ȋn bisericǎ ȋnchinatǎ Sfintei Fecioare;
templul lui Baal sin Cavesus, ȋn Siria; o sinagogǎ din Tipasa, ȋn nordul
Africii.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn3" name="_ftnref3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[3]</span></span></span></span></a>
Dar aceste ȋncercǎri de a satisface nevoia de locaṣuri de cult nu erau
suficiente. Era nevoie de biserici noi multe ṣi ȋncǎpǎtoare, ȋn care sǎ poatǎ
intra un numǎr mare de credincioṣi ṣi, ȋn al doilea rȃnd, sǎ fie astfel
constuite ṣi ȋmpodobite pentru a satisface gustul ṣi pretenṭiile estetice ale
celor convertiṭi la noua religie, provenind din lumea rafinatǎ greco-romanǎ şi
elenisticǎ. De aceea, ȋn arta construcṭiei de acum ȋnainte, Biserica ȋncepe sǎ
foloseascǎ pentru acestea tot ce se realizase mai valoros ȋn arhitecturǎ,
picturǎ ṣi sculpturǎ, dar adaptȃndu-se la duhul ṣi exigenṭele cultului creṣtin.
Se ȋncepe astfel o activitate susṭinutǎ de construcṭie a unor locaṣuri de cult
creṣtine, pentru care se pun la dispoziṭie resursele imperiului, priceperea,
tehnica, ṣi arta lumii vechi ṣi puterea credinṭei celei noi.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn4" name="_ftnref4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[4]</span></span></span></span></a>
Ȋn toate centrele importante ale lumii creṣtine din secolele al IV-lea ṣi al
V-lea, se ȋnalṭǎ noi locaṣuri de cult care mai de care mai frumoase ṣi mai mǎreṭe,
prin mǎiestria construcṭiei, prin dimensiunile, bogǎṭia, luxul ṣi strǎlucirea
lor, punȃndu-se bazele unui stil ṣi al unei noi arte creṣtine.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Exemplul cel mai strǎlucit ȋn aceastǎ
privinṭǎ ȋl dǎ chiar ȋmpǎratul Constantin cel Mare, secundat de mama sa, Elena,
care iniṭiazǎ ṣi patroneazǎ construcṭia unor minunate ṣi vestite biserici ȋn
centre importante ale Imperiului Roman – Constantinopol, Ierusalim, Roma ṣi
Betleem – ori ȋn alte locuri din Ṭara Sfȃntǎ legate de viaṭa ṣi activitatea
Mȃntuitorului, a Maicii Domnului ṣi a Sfinṭilor Apostoli.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn5" name="_ftnref5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[5]</span></span></span></span></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Activitatea Sfȃntului Ȋmpǎrat
Constantin cel Mare ȋnchinatǎ locaṣurilor de cult poate fi structuratǎ ȋn douǎ
pǎrṭi: 1) repararea, ȋnzestrarea ṣi ȋnfrumuseṭarea vechilor locaṣuri de cult;
2) construirea noilor locaṣuri de cult aproape ȋn ȋntreg Imperiul. Aṣa cum
mǎrturiseṣte istoricul Eusebiu de Cezareea, “El, <ȋmpǎratul> ȋntrebuinṭa
sume considerabile sau pentru a mǎri biserici sau pentru a le ȋnfrumuseṭa ṣi a
le ȋmpodobi.”<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn6" name="_ftnref6" style="mso-footnote-id: ftn6;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[6]</span></span></span></span></a> De
asemenea, “el <Constantin cel Mare> a restituit bisericilor ceea ce
fusese uzurpat de la ele, fie case, pǎmȃnturi sau alte moṣteniri cu toate
dependinṭele”<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn7" name="_ftnref7" style="mso-footnote-id: ftn7;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[7]</span></span></span></span></a>,
ca ṣi oratoriile ṣi cimitirele: “Cine ar putea a se ȋndoi dacǎ locurile ce au
fost consacrate prin relicvele martirilor ṣi care pǎstreazǎ amintirea preṭioasǎ
a morṭilor aparṭin Bisericii? Cine ar pune piedici ȋn a se dispune ca ele sǎ
fie restituite? Nu s-ar putea face nimic mai plǎcut lui Dumnezeu, nici mai
folositor pentru sine, decȃt a avea grijǎ ca bunurile ce au fost rǎpite
Bisericii de cǎtre niṣte sceleraṭi, sub pretext foarte nedrepte, ṣi sa fie
ȋnapoiate fǎrǎ nici o ȋntȃrziere.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn8" name="_ftnref8" style="mso-footnote-id: ftn8;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[8]</span></span></span></span></a>
(…) El exercita cu deosebire bunǎvoinṭa sa pentru biserici, dȃndu-le cȃteodatǎ
pǎmȃnturi ṣi cȃteodatǎ venituri pentru hrana vǎduvelor ṣi ale orfanilor. El
avea grijǎ de a ȋmbrǎca pe sǎraci ṣi cinstea ȋn mod deosebit pe cei ce se
consacraserǎ ȋn slujirea lui Dumnezeu. El avea respect deosebit pentru adunarea
fecioarelor ce hotǎrȃserǎ a pǎzi toatǎ viaṭa lor virginitatea lor ṣi nu ȋndoia
nicidecum cǎ trupurile lor nu ar fi temple unde locuia Duhul Sfȃnt”<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn9" name="_ftnref9" style="mso-footnote-id: ftn9;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[9]</span></span></span></span></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Iatǎ cupinsǎ ȋn cȃteva cuvinte opera
socială desfǎṣuratǎ de Bisericǎ, la ȋnceputul secolului al<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>IV-lea, cu ajutorul Sfȃntului Ȋmpǎrat
Constantin.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Cȃt priveṣte partea a doua,
referitoare la construirea de noi biserici, aceasta este de-a dreptul
impresionantǎ. Atȃt la repararea bisericilor, cȃt mai ales la lucrarea de ȋnǎlṭare
a noilor locaṣuri de cult, ȋmpǎratul Constanṭin a angajat toatǎ familia, pe
mama sa Elena, pe soṭia sa Justa, pe sora sa, Anastasia, ṣi pe fiica sa,
Constantina, care dǎdeau episcopilor ȋndemnuri ṣi mijloace materiale ca sǎ
repare bisericile vechi ṣi sǎ ridice altele noi mai mari<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn10" name="_ftnref10" style="mso-footnote-id: ftn10;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[10]</span></span></span></span></a>.
Aṣa de exemplu, Sfȃntul Constantin cel Mare publicǎ o lege prin care ordona “sǎ
se zideascǎ biserici mai spaṭioase ṣi mai ȋntinse ca mai ȋnainte ca ṣi cum ar
fi fost asigurat cǎ toate persoanele vor renunṭa la rǎtǎcirile ṣi exagerǎrile
pǎgȃnismului, pentru a se supune cu umilinṭǎ slujirii Creatorului lor. … Era
ordonatǎ prin aceeaṣi lege, sǎ se ia din tezaurul ȋmpǎrǎtesc tot ce ar fi
necesar pentru ȋndeplinirea acestui scop atȃt de lǎudabil ṣi sǎ nu se cruṭe
nici o cheltuialǎ”<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn11" name="_ftnref11" style="mso-footnote-id: ftn11;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[11]</span></span></span></span></a>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Astfel Sfȃntul Ȋmpǎrat Constantin cel
Mare a socotit cǎ “este de datoria sa sǎ facǎ pe locul unde Mȃntuitorul a
ȋnviat, ȋn Ierusalim, locul cel mai celebru ṣi mai venerat din toatǎ lumea, ṣi
pentru acest scop el ordonǎ, printr-o miṣcare a Duhului lui Dumnezeu, ca sǎ
ridice acolo o bisericǎ”<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn12" name="_ftnref12" style="mso-footnote-id: ftn12;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[12]</span></span></span></span></a>.
Mai ȋntȃi el a ȋmpodobit mormȃntul Mȃntuitorului cu marmurǎ ṣi piatrǎ preṭioasǎ,
pentru a-l face cel mai mǎreṭ ṣi mai strǎlucit de sub soare, ȋnlǎturȃnd toate
formele idolatre ce ȋncepuserǎ a fi cultivate acolo. Apoi, el dǎdu un ordin
pentru a se zidi o mǎreaṭǎ bisericǎ aproape de locul unde era Sfȃntul Mormȃnt ṣi
ordonǎ guvernatorilor de provincii sǎ procure sumele de care avea nevoie pentru
acest scop.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn13" name="_ftnref13" style="mso-footnote-id: ftn13;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[13]</span></span></span></span></a><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Sfȃntul Ȋmpǎrat Constantin cel Mare
mǎrturisea cǎ ”nu are dorinṭǎ mai mare decȃt a ȋnfrumuseṭa, prin mǎreṭe ziduri,
acest loc care, fiind deja sfȃnt, a fost sfinṭit prin semnele patimilor
Mȃntuitorului”<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn14" name="_ftnref14" style="mso-footnote-id: ftn14;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[14]</span></span></span></span></a>.
Aceste zidiri ṣi edificii erau proiectate sǎ ȋntreacǎ, ȋn mǎrime ṣi frumuseṭe,
tot ce era frumos ṣi mare ȋn restul lumii. Biserica ȋnǎlṭatǎ de<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Sfȃntul Ȋmpǎrat Constantin cel Mare era
impresionantǎ. Numitǎ ṣi noul Ierusalim, faṭǎ de cel vechi, care fusese
dǎrȃmat, construitǎ ȋn latura opusǎ mormȃntului Mȃntuitorului, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>spre rǎsǎrit era “o lucrare admirabilǎ pentru
ȋnǎlṭimea ei, lungimea ṣi lǎṭimea ei. Interiorul era ȋmbrǎcat ȋn marmurǎ de
diferite culori, iar exteriorul ȋmpodobit cu pietre atȃt de strǎlucitoare ṣi
atȃt de bine lipite, ȋncȃt ele nu cedau deloc marmurei ȋn frumuseṭe; culmea fu
acoperitǎ cu plumb, pentru a rezista mai lesne ploilor de iarnǎ. Interiorul fu
ȋmbrǎcat cu scȃnduri, iar plafonul acoperit cu aur, care rǎsfrȃngea o minunatǎ
strǎlucire ȋn toatǎ biserica”.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn15" name="_ftnref15" style="mso-footnote-id: ftn15;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[15]</span></span></span></span></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Biserica avea douǎ galerii, una joasǎ
ṣi una ȋnaltǎ de aceeaṣi lungime ca ṣi biserica, avȃnd interiorul acoperiṣului
ȋmbrǎcat cu scȃnduri ṣi aurit ca restul. Porṭile bisericii erau susṭinute de
coloane ȋnalte, sprjinite pe baze pǎtrate, ȋmpodobite cu ornamente. Toate trei
erau spre rǎsǎrit.</span><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;"> Î</span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">n afara porṭilor era un semicerc ȋnconjurat de douǎsprezece
corone ȋn cinstea celor doisprezece Sfinṭi Apostoli. Coloanele aveau sus
capiteluri ornate cu vase mari de argint. Afarǎ se afla un atrium cu galerii pe
ambele pǎrṭi. Biserica era consideratǎ monumentul ȋnvierii mǎreṭe a
Mȃntuitorului ṣi a fost ȋnfrumuseṭatǎ cu daruri de aur, argint ṣi pietre preṭioase.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn16" name="_ftnref16" style="mso-footnote-id: ftn16;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[16]</span></span></span></span></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Mutarea capitalei Imperiului la
Constantinopol a determinat împodobirea acesteia cu o seamǎ de monumente creṣtine
ȋntre care ṣi bisericile. El a zidit ȋn oraṣul cǎruia i-a dat numele o seamǎ de
capele ṣi oratorii, atȃt pentru a onora memoria martirilor, cȃt ṣi pentru a
pune cetatea sub protecṭia Dumnezeului martirilor. De asemenea, Ȋmpǎratul
Constantin cel Mare a zidit ȋn Constantinopol o bisericǎ ȋn onoarea Sfinṭilor
Apostoli, unde a fost ṣi ȋnmormȃntat.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Aceastǎ bisericǎ era ziditǎ ȋn
mijlocul unei mari pieṭe, ȋn ale cǎrei patru pǎrti erau galerii. Erau acolo bǎi
ṣi case pentru locuinṭa slujitorilor bisericii, care erau de o ȋntindere egalǎ
cu a galeriilor. Biserica celor doisprezece Apostoli a servit apoi ca necropolǎ
ȋmpǎrǎteascǎ.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Sfȃntul Ȋmpǎrat Constantin cel Mare
nu s-a interesat numai de capitala Imperiului, ci ṣi de alte pǎrṭi ale lui. El
a ȋnfrumuseṭat cu mai multe biserici principalele cetǎṭi ale fiecǎrei
provincii.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Astfel ”el a zidit o bisericǎ
foarte mǎreaṭǎ ṣi foarte frumoasǎ ȋn capitala Bitiniei, adicǎ ȋn Nicomidia, ṣi
a ȋnǎlṭat acolo trofeul victoriei pe care o cȃṣtigase asupra inamicilor lui
Dumnezeu. De asemenea el a zidit o bisericǎ considerabilǎ prin mǎrimea, prin
ȋnălṭimea ṣi prin frumuseṭea sa ȋn celebra cetate a Antiohiei, metropola
Orientului. Ea avea opt laturi ṣi era ȋmpodobitǎ de o mulṭime de ziduri atȃt de
ȋnalte, precum ṣi joase. Ar fi greu sǎ se descrie varietatea <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>ornamentelor de aur, de aramǎ ṣi de alte
materii preṭiose <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>care strǎluceau din
toate pǎrṭile.”<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn17" name="_ftnref17" style="mso-footnote-id: ftn17;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[17]</span></span></span></span></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Ȋn afarǎ de Ierusalim ṣi alte
localitǎṭi din Ṭara Sfȃntǎ, Sfȃntul Ȋmpǎrat Constantin a construit o bisericǎ
la Mamvri, unde Sfȃnta Treime s-a arǎtat lui Avraam ṣi Sarei, oameni de o unicǎ
pietate, la stejarul din localitate, unde sfinṭii creṣtini sǎ se poatǎ aduna.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Tot ȋmpǎratul Constantin cel Mare a
zidit cȃte o bisericǎ mǎreaṭǎ ȋn Heliopolis ṣi Tir din provincia Fenicia.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn18" name="_ftnref18" style="mso-footnote-id: ftn18;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[18]</span></span></span></span></a>
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Ȋn toatǎ activitatea de zidire a
bisericilor, Sfȃntul Ȋmpǎrat Constantin cel Mare a fost secondat de pioasa lui
mamǎ. Ei i se atribuie, pe lȃngǎ descoperirea lemnului Sfintei Cruci, ṣi
zidirea a douǎ biserici: una lȃngǎ peṣtera din Betleem, ȋn care s-a nǎscut
Mȃntuitorul, ṣi alta pe Muntele Mǎslinilor, de unde Mȃntuitorul<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>S-a ȋnǎlṭat la cer. Erau locuri unde se
ȋntȃmplaserǎ lucruri minunate ṣi care se cuveneau<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>a fi marcate printr-un locaṣ de cult. Sfȃntul
Ȋmpǎrat Constantin cel Mare<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>ȋnsǎ face ṣi
din palatal sǎu o adevǎratǎ bisericǎ. Prin viaṭa sa, dǎdea un exemplu de devoṭiune.
<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Sfȃnta Scripturǎ era mereu ȋn mȃinile
lui , meditȃnd la adevǎrurile sfinte cuprinse ȋn ea. Dupǎ meditaṭie<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>el fǎcea rugǎciuni publice cu toatǎ curtea
sa.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn19" name="_ftnref19" style="mso-footnote-id: ftn19;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[19]</span></span></span></span></a>
Mai mult el a aṣezat pe plafonul celei mai frumoase camere din palatul sǎu un
mare tablou al crucii, ȋmbogǎṭit cu aur ṣi pietre preṭioase.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Bisericile zidite ȋn timpul domniei
Sfȃntului Ȋmpǎrat Constantin cel Mare ṣi a mamei sale, Elena, sunt realizǎri
mǎreṭe, de plan rectangular, pǎtrat, cruciform, poligonal ṣi rotund, care au
contribuit mult la dezvoltarea cultului ṣi la sǎvȃrṣirea lui ȋn condiṭii optime.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn20" name="_ftnref20" style="mso-footnote-id: ftn20;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[20]</span></span></span></span></a>
Aceastǎ activitate de construire a locaṣurilor de cult a continuat ṣi ȋn
secolele urmǎtoare, ȋn vremea lui Teodosie I, Arcadiu ṣi Justinian, formȃndu-se
stilul propriu arhitectonic al Rǎsǎritului creṣtin – stilul bizantin.</span></div>
<div class="MsoListParagraph" style="margin-left: 72.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span style="font-family: Symbol; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;"><span style="mso-list: Ignore;">·<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-weight: bold;">C</span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">ultul creștin și pelerinajul la Locurile Sfinte au luat o mare
dezvoltare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-GB;">De asemenea, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena au fost promotori şi
sprijinitori ai pelerinajului creştin. Este binecunoscut pelerinajul
împărătesei Elena la Ierusalim, în anul 326, pentru a căuta cinstitul lemn al
Sfintei Cruci. După ce a aflat Sfînta Cruce, ea a încredinţat-o Episcopului
Macarie al Ierusalimului, iar o parte din lemn a fost trimisă la
Constantinopol. Împăratul Constantin cel Mare a efectuat un pelerinaj pentru a
participa la sfinţirea Bisericii “Sfinţii Apostoli” din Constantinopol, în anul
330, şi apoi un alt pelerinaj pentru a participa la sfinţirea “Bisericii
Învierii” din Ierusalim, în data de 13 septembrie 335, iar a doua zi, în data
de 14 septembrie 335, pe amvonul acestei biserici, Episcopul Macarie al
Ierusalimului a înălţat Sfînta Cruce în faţa mulţimilor, întru pomenirea
aflării Sfintei Cruci, în anul 326. Sărbătoarea aceasta a devenit tradiţie
înscrisă în calendar pînă în zilele noastre.</span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-GB;">Importanţa
Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena pentru viaţa şi activitatea Bisericii
este covîrşitoare. Ei sunt apărători ai libertăţii creştinilor, ai unităţii
Bisericii, ctitori de cetăţi creştine şi lăcaşuri sfinte, apărători ai
demnităţii umane şi ajutători ai săracilor. Sfînta Elena este model pentru
viaţa creştină a mamelor, învăţătoare a credinţei creştine în familie şi în
societate, unind înţelepciunea cu evlavia şi credinţa cu dărnicia</span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Mama împăratului, Sfânta Elena, se
ocupă de organizarea operelor de binefacere şi de împodobirea lăcaşurilor
sfinte. Îndeosebi, merge în Palestina, unde iniţiază săpături pentru
descoperirea lemnului Sfintei Cruci şi a mormântului Domnului; încurajată de
buna reuşită, continuă această căutare şi la Betleem, unde identifică locul
naşterii lui Iisus, iar pe Muntele Măslinilor, locul unde s-a înălţat la cer.
Peste tot sunt îndepărtate construcţiile păgâne, ridicate în cinstea idolilor,
şi înălţate bazilici rămase celebre. După trei secole de suferinţe şi
sacrificii, lumea creştină trăieşte o primăvară a vieţii spirituale şi
materiale, pentru care aduce mulţumire lui Dumnezeu şi laudă Sfintei Elena şi
fiului ei, Constantin, pe care îl numeşte „cel întocmai ca Apostolii”. Biserica
romano-catolică consideră că la Roma, în Piaţa <i>San Giovanni</i> în Lateran,
Papa Sixt al V-lea a instalat, la intrarea în capela papală, Scara Sfântă, pe
care tradiţia o respectă ca fiind scara pe care Mântuitorul a urcat la judecată
în palatul lui Pilat din Pont. Ea este formată din 28 de trepte pe care Sfânta
Elena le-a adus piatră cu piatră din Ierusalim şi le-a reconstituit în Cetatea
Eternă. De secole şi secole, pelerinii o urcă în genunchi, în semn de adâncă
veneraţie.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Ȋn perioada de domnie a Sfinṭilor
Ȋmpǎraṭi Constantin ṣi Elena, iau un mare avȃnt pelerinajele la Locurile Sfinte
din Palestina sau la mormintele martirilor ṣi mucenicilor creṣtini al cǎror
cult local era foarte dezvoltat, cum erau, de exemplu, mormȃntul Sfȃntului
Apostol ṣi Evanghelist Ioan, la Efes, al Sfȃntului Dimitrie Izvorȃtorul de Mir,
la Tesalonic, al Sfȃntului Mina ȋn Egipt la Abu Mena, ṣi alṭii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="margin-left: 54.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level2 lfo1; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><span style="mso-list: Ignore;">1.2.</span></span></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Educaṭia ṣi familia creṣtinǎ;
virtuṭile creṣtine ale Sfinṭilor Ȋmpǎraṭi Constantin ṣi Elena; educaṭia ceṣtinǎ
a copiilor, sprijinirea bisericii ca factor de educaṭie creṣtinǎ</span></b></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left: 0cm; mso-add-space: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Toate minunatele realizǎri ṣi ȋmpliniri din domeniul vieṭii
liturgice, ca ṣi din celelalte sectoare ale vieṭii bisericeṣti, au dat, cu
adevǎrat, secolului pe care ȋl inaugura domnia Sfinṭilor Ȋmpǎraṭi<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Constantin ṣi Elena numele de “secolul de aur
al Bisericii creṣtine”.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn21" name="_ftnref21" style="mso-footnote-id: ftn21;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[21]</span></span></span></span></a>
Ele au fost posibile ȋntrucȃt<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>cei care
le-au plǎnuit ṣi ȋnfǎptuit, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Sfinṭii
Ȋmpǎraṭi Constantin ṣi Elena, mama sa, au fost cu adevǎrat oameni dedicaṭi
Bisericii ṣi slujirii ei. Iatǎ<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>cum
ȋi<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>caracterizeazǎ Istoricul Eusebiu de
Cezareea: “Acest pios Principe <Constantin>, fiind foarte instruit
ȋn<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>tainele ȋnvǎṭǎturii noastre, se
ȋnchidea la oarecare orǎ ȋn fiecare zi ȋn cabinetul sǎu, pentru a se prosterna
ȋnaintea lui Dumnezeu ṣi a-I cere foarte umilit cele ce-i erau necesare. El
aduna, ȋn zilele de sǎrbǎtoare, toate puterile trupului ṣi ale sufletului sǎu
pentru a se deda exerciṭiilor pietǎṭii cu o ardoare nouǎ ṣi dǎdea exemplu prin
aceasta celorlalṭi, ca ṣi cum ar fi fost Pǎstorul ṣi Episcopul lor. Ȋn ajunul
zilei ce precede sǎrbǎtoarea, el ordona a aprinde ȋn toatǎ cetatea o atȃt de
mare cantitate de fǎclii ṣi de candele, ȋncȃt noaptea, ȋn care credincioṣii
fǎceau priveghere pentru a se ruga, era mai luminoasǎ decȃt ȋnsǎṣi ziua. Cum
ȋncepeau a se ivi zorile, el fǎcea milostenie la supuṣii sǎi, pentru a imita
largheṭea cu care Domnul rǎspȃndeṣte lumina Sa”<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn22" name="_ftnref22" style="mso-footnote-id: ftn22;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[22]</span></span></span></span></a>.</span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left: 0cm; mso-add-space: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Cȃt despre Sfȃnta Ȋmpǎrǎteasǎ Elena, acelaṣi istoric scrie:
“Osȃrdia cu care ea exercita lucrǎrile de caritate n-o ȋmpiedica sǎ
ȋndeplineascǎ foarte exact datoriile pietǎṭii sale cǎtre Dumnezeu. Ea mergea
necontenit la biserici, le ȋmpodobea cu felurite ornamente ṣi nu trecea cu
vederea cea mai micǎ capelǎ din oraṣele mici. Era un lucru minunat sǎ o vezi ȋn
mijlocul poporului cu o hainǎ simplǎ ṣi modestǎ la toate manifestǎrile creṣtine”.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn23" name="_ftnref23" style="mso-footnote-id: ftn23;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[23]</span></span></span></span></a></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="margin-left: 0cm; mso-add-space: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>“Nǎscut
pentru binele Statului”<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn24" name="_ftnref24" style="mso-footnote-id: ftn24;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[24]</span></span></span></span></a>,
cum ȋl proclamǎ numeroase inscripṭii, Constantin ia pentru Bisericǎ mǎsuri cu
totul noi; ȋi cheamǎ la curte pe Ossius de Cordoba ṣi pe Lactaṭiu, un cunoscut
scriitor creṣtin, ca sǎ fie perceptorul copiilor sǎi ṣi sǎ-i educe ȋn spiritul
credinṭei creṣtine.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Împăratul
Constantin cel mare a manifestat şi o grijă deosebită pentru familie.
Aproximativ <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>80 dintre cele 361 de legi
păstrate priveau viaţa de familie: căsătoria, concubinajul, celibatul, dreptul
la succesiune, vânzarea de copii etc.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn25" name="_ftnref25" style="mso-footnote-id: ftn25;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[25]</span></span></span></span></a>
Analiza lor ne arată grija pentru moralitate şi menţinerea ierarhiei sociale,
în special în privinţa distincţiei între oamenii liberi şi sclavi. Astfel, o
lege din 326 sancţiona căsătoria dintre o femeie liberă şi sclavul ei chiar cu
pedeapsa capitală, alte legi condamnau adulterul denunţat de membrii familiei.
O prevedere legală nedatată invita la căsătorie pe toţi cei care trăiau în
concubinaj, copiii rezultaţi dintr-o astfel de legătură devenind legitimi în
noile condiţii. În caz contrar, moştenirea nu era recunoscută. De asemenea,
legislaţia constantiniană ne arată clar că unele iniţiative au fost luate sub
influenţa religiei creştine: suprimarea pedepsei cu moartea prin crucificare,
interzicerea căsătoriilor nepermise, eliminarea legilor cu privire la celibat
şi la cei fără copii sau văduvi, prejudiciabile pentru cei ce alegeau să<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>trăiască în feciorie, eliberarea sclavilor în
biserici, audienţa episcopală etc.. Există o legătură între aceste legi şi
îndemnurile Sfântului Apostol Pavel; se poate face o paralelă între prevederile
cu privire la ziua de dumninică, inscripţiile care-l declară pe Constantin ca
“întemeietor al zilei de odihnă” sau monede cu înscrisul “fericita linişte” din
această perioadă şi textul paulin de la </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">1 Timotei 2,2: </span></i><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">“pentru împăraţi şi pentru toţi care
sunt în înalte dregătorii, ca să petrecem viaţă paşnică şi liniştită, întru
toată cuvioşia şi bunacuviinţă”.</span><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"> </span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">O lege din 329, adresată prefectului
pretoriului din Orient întărea noua atitudine a împăratului, înterzicând, încă
o dată, accesul în cler cetăţenilor cu origini păgâne. Aceeaşi lege<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>prevedea ca cei săraci să fie ajutaţi de Biserică,
aluzie clară la misunea filantropică şi publică pe care trebuia să le
împlinească. Împăratul acorda clerului privilegii, îl scutea de anumite
sarcini, îi acorda un loc important în societate, dar îi recunoştea şi funcţia
de asistenţă socială. În cadrul unei decăderi morale accentuate şi a unei
sărăcii materiale generalizate, creştinismul a apărut ca o adevărată rază de
lumină. Toate forţele de care dispunea Biserica<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>la aceea vreme, bani şi oameni, au fost puse, în contextul unei
legislaţii favorabile, în slujba transformării sufletelor şi vindecării rănilor
sociale. Intervenţiile Bisericii le putem clasifica în trei mari categorii:
intervenţii individuale, aparţinând unor personalităţi creştine de mare
anvergură, activitatea unor organizaţii cu caracter exclusiv social şi decrete
imperiale. Pe lângă legea din 329, Constantin cel Mare a încercat să îndrepte
grava inegalitate socială din Imperiu şi prin măsuri care urmăreau: egalizarea
sistemului de percepere a impozitelor din provincii cu cel din capitală,
obligaţia muncii prin organizarea corporaţiilor profesionale, distribuirea de
pâine la săraci, impunerea unor preţuri fixe pentru produsele de bază.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn26" name="_ftnref26" style="mso-footnote-id: ftn26;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[26]</span></span></span></span></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Toate erau
doar un început, pentru că nu puteau adduce o vindecare reală pentru toate
rănile sociale din acea vreme. Această sarcină a revenit însă Bisericii
creştine, care, prin intervenţii individuale ale membrilor ei de excepţie şi
prin organizarea de orfelinate, case ale văduvelor, etc. a reuşit să
stabilească un mod concret de asistenţă social.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoListParagraph" style="margin-left: 54.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level2 lfo1; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><span style="mso-list: Ignore;">1.3.</span></span></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Apărarea demnităţii
umane prin legi şi opera de caritate.</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">În privinţa legislaţiei, Împăratul
Constantin se apopie cel mai mult de Galienus, care a oprit persecuţia. Împăratul
legiferează în cele<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>două calităţi ale
sale: pontifex maximus şi “episcope al celor dinafară”. În favoarea creştinilor
cărora le acordă libertate, Constantin merge mai departe decât Gaineus şi chiar
Maxenţiu. El promulgă o legislaţie care reglează relaţiile dintre Biserică şi
puterea politică, privilegiind pe cei care asigură sericiul misiunii.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn27" name="_ftnref27" style="mso-footnote-id: ftn27;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[27]</span></span></span></span></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Niciodată o
religie nu a beneficiat de un asemenea arsenal legislative, coherent şi
structurat, destinat să uşureze răspăndirea credinţei şi să asigure unitatea
Bisericii. Folosirea termenilor “ecclsia” şi “clericus” ilustrează, în acelaşi
timp, influenţa creştinismului asupra culturii juridice, sau cel putin asupra
limbajului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>“Născut
pentru binele Statului”, cum îl proclamă numeroase inscripţii, Constantin a
emis un număr mare de legi, care, din nefericire, se păstrează numai parţial,
cu preponderenţă cele după anul 312. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Codex
Theodosianus, Codex Justinianus </b>şi <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Digeste</b>,
transmit 361, dintre care: 10 rescripte către personae particulare, 274 de
scrisori către înalţi funcţionari, către comunităţi şi adunări provinciale, 39
de edicte, 3 decizii ale Senatului la iniţiativa împăratului, 35 de scrisori
având caracter normativ adresate episcopilor şi comunităţilor creştine.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn28" name="_ftnref28" style="mso-footnote-id: ftn28;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[28]</span></span></span></span></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În privinţa
problemelor religioase, împăratul intervine până la sfârşitul vieţii sale prin
scrisori şi edicte, dintre care 16 privesc problema donatistă din Africa de
Nord şi 37 sunt adresate orientalilor, fiind citate textual sau menţionate în
diferite lucrari ale epocii sale<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn29" name="_ftnref29" style="mso-footnote-id: ftn29;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[29]</span></span></span></span></a>.
Nu vom găsi în textile legislative credinţa secretarilor săi, ci chiar
personalitatea împăratului, conştient de misiunea şi rolul său.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Legislaţia
lui Constantin vizează aspecte din societatea romano-bizantină a timpului său,
dar se vede o umanizare a întelegerii acestora, mai ales după anul 324 d. Hr.
Unele legi privesc aspect religioase: libertatea acordată creştinilor,
restituirea proprietăţilor, dar, mai ales, finanţarea bisericilor şi a unor
acţiuni caritabile aflate sub patronajul creştin; aordarea de imunităţi şi
privilegii clerului, în scopul de a fi degrevaţi de sarcinle şi obligaţiile
civile ale cetăţilor<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>şi a se dedica cu
totul activităţilor cerute de Biserică. Nu s-a mulţumit doar a restitui
bunurile Bisericii, ci a şi acordat subvenţii din visteria imperial.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>De asemenea
o serie de legi vizează aspecte specific ale cultelor păgâne sau ale
comunităţilor mzaice. Sunt cunoscute o serie de edicte împotriva ereticilor şi
păgânilor, mai ales după anul 324.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Unele legi
privesc aspect moral-sociale: celibatul, familia, relaţiile dintre soţi, dintre
părinti şi copii, situaţia copiilor liberi sau sclavi, a copiilor abandonaţi
pedepse pentru omucidere şi patricid. Un loc aparte îl au decretele care
vizează relaţiile interumane: situaţia sclavilor şi posibilitatea eliberării
acestora prin Biserică sau interzicerea delaţiunilor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Cu totul
neobişnuit pentru aceea vreme, împăratul legiferează în domeniul asistenţei
sociale, în privinţa situaţiei săracilor, a văduvelor, a orfanilor, a copiilor
abandonaţi, a deţinuţilor. Din analiza textelor edictelor se observă că,
începând cu anul 324, în cea mai mare parte, pedepsele se îndulcesc,
eliminându-se condamnările la luptă în arenele gladiatorilor, răstignirile pe
cruce şi stigmatizarea feţei condamnatului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În privinţa
delatorilor, legislaţia a fost foarte dură, aşa cum reiese din edictele
publicate după înfrângerea lui Maxenţiu, într-un context în care mulţi
trepăduşi mişunau în jurul învingătorului. Ea<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>se va îndulci cu timpul. Astfel, un edict din 1 decembrie 312, întărit
ulterior la 18 ianuarie 313, prevede ca delatorului care nu probează acuzaţiile
i se va tăia limba şi, poi, va fi decapitat. Ulterior la 29 martie 319, un
edict prevede că delatorul va fi vervetat, şi dacă nu poate dovedi acuzaţiile
va fi biciuit.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn30" name="_ftnref30" style="mso-footnote-id: ftn30;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[30]</span></span></span></span></a> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Viziunea lui
Constantin privind promulgarea edictelor de anulare a celibatului impus de
Octavian Augustus, implicit a efectelor aduse de veche legislaţie nu a fost
aceea de a se diminua prin acest mod de viaţă natalitatea, cum considera
înaintaşul său, ci de a se acorda clerului şi credincioşilor creştini
posibilitatea practicării abstinenţei. Acesta deoarece alte edicte ale sale
vădesc<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>o prfundă grijă pentru copii şi,
mai ales, pentru copiii abandonaţi. În acest caz este elocvent edictul din 31
ianuarie 320.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Legile care
protejează familia şi căsătoria arată uneori un spirit nou al sistemului
legislativ. Deoarece împăratul considera căsătoria sfântă, pedeapsa pentru
adultery era dură, după cum reiese din legislaţia<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>din primii săi ani de domnie. La 3 noiembrie
313, un edict prevede că sentinţa contra celor acuzaţii de adulter se va
pronunţa după dovedirea crimei. Printr-o lege din anul 331 care protejează
sfinţenia căsătoriei, decide că acuzaţia de adulter nu poate fi adusă decât de
soţ sau de un apropiat, precizând totuşi că iertarea este posibilă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Dispozitiile
imperiale, încă de la 1 aprilie 314, menţin regulile sociale prohibind
căsătovria cu un sclav, caz in care femeia liberă pierde libertatea şi copiii
rezultaţi din căsătorie devin ei înşişi sclavi. De asemenea, soţului, pe durata
căsătoriei i se interzice să întreţină o concubină în acelaşi cămin cu soţia.
De asemenea, legislaţia imperial a vut intenţia de a proteja logodna pentru a
opri rupture şi în replică, dă dreptul logodnicei de a pleca cu darul primit.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>O decizie
importantă privind convieţuirea în familie şi respectul faţă de părinţi , fraţi
şi rude, este pedeapsa foarte aspră a patricidului prin edictul din 16
noiembrie 318. Vinovatul este pedepsit după legile vechi, închis într-un sac
plin cu şerpi şi arucat în mare.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn31" name="_ftnref31" style="mso-footnote-id: ftn31;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[31]</span></span></span></span></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Oricum<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>împăratul era permanent preocupat de situaţia
copiilor, chiar şi a celor din familiile înstărite, dovadă<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>fiind o serie de edicte care prevedeau
protecţia copiilor orfani spre a nu fi înşelaţi de către tutori. Cpilul
dezmoştemit fără motiv puta ataca testamentul părinţilor săi. Protecţia faţă de
copii reiese şi din textul edictului din 1 august 315, prin care se decretează
că răpirea unui copil de sclav sau de libert se pedepseşte prin aruncarea în
gropile cu animale, dacă răpitorul este un cetăţean al imperiului, acesta era
condamnat la lupte în arenele gladiatorilor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>De asemenea, copiii minori nu puteau fi
acuzaţi în procese înainte de majorat, nu puteau fi abuzaţi de tutori,
abuzatorilor li se confisca averea sau erau exilaţi. Două edicte din anul 329,
21 iulie şi 18 august, dau posibilitatea părinţilor care şi-au vândut copiii
determinaţi de sărăcie sau alte nevoi să îi răscumpere. Peste şase luni,
hotărăşte ca cei care obţinuseră cstodia acestor copii şi-I cresc sa nu-i mai poată
pierde, atunci când părinţii sau stăpânii îi revendică.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Alte
preocupări spre umanizarea situaţiei unr categorii defavorizate se îndreaptă
şpre deţinuţi şi prizonieri, săraci şi sclavi. Astfel, un decret din 21 martie
315 interzice stigmatizarea feţei oricărui deţinut, pe motivul că fiecare om
este făcut după chipul şi asmănarea divină. De asemenea, brutalităţile
temnicerilor şi relele tratamente faţă de prizonieri trebuiau reprimate.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Măsura cea
mai umană a împăratului în privinţa sclavilor a fost aceea a eliberării lor.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn32" name="_ftnref32" style="mso-footnote-id: ftn32;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[32]</span></span></span></span></a>
Mai întâi, printr-un edict din 24 aprilie 314, decretează eliberarea
creştinilor care deveniseră sclavi în vremea perscuţiilor. Mai apoi, a fost
interesat ca stăpânii creştini să poată elibera sclavii în biserici. Două
edicte stabilesc modalităţile, primul din 8 iunie 316, autoriza eliberarea
sclavilor în biserici, un simplu act semnat de către stăpân ţinea loc de act
official sau de martori. Peste cinci ani la 18 aprilie 321, un alt edict dădea
posibilitatea ca actul de eliberare să fie redactat de înşişi preoţii
bisericilor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Deşi, un
timp sclavii primeau diferite pedepse drastic pentru infracţiunile săvârşite,
sau nu se puteau căsători cu cetăţenii imperiului, legislaţia constantiniană
prevede totuşi o serie de norme de conduit mai umană a stăpânilor. Astfel
tortura şi uciderea acestora de către stăpâni au fost interzise printr-un edict
din 11 mai 319.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>O grijă
deosebită din partea împăratului o reprezentau săracii, orfanii şi infirmii. În
acest sens legiferează în favoarea acestora şi le acordă o serie de facilităţi.
Astfel un edict din 24 aprilie 325 decretează ca săracii să fie protejati
contra celor puternici in cazul repartiţiei contribuţiilor şi al oresiunii
fiscale.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Câţiva ani mai târziu, la 9 mai
328, legiferează faptul ca săracii să fie ultimii pe listele de contribuţii
extraordinare care trebuie prestate comunităţii. Orice abuz al celor puternici
impotriva celor slabi va fi reprimat de către guvernatorii provinciali.
Începând cu împăratul Constantin cel Mare, aristocraţia secolului al IV-lea se
va implica mai mult în problematica sărăciei şi a săracilor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Grija pentru
săraci, caritatea creştină sau problema asistenţei sociale au ocupat un loc
important în cadrul comunităţilor creştine din toate timpurile şi locurile,
datorită sentimentului milei “expresia cea mai puternică a iubirii creştine”.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn33" name="_ftnref33" style="mso-footnote-id: ftn33;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[33]</span></span></span></span></a>
Astăzi, această problem preocupă încă Biserica şi societatea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Eusebiu de
Cezareea ne arată deschiderea împăratului faţă de săraci: “Nevoiaşilor,
Constantin le-a împărţit felurite ajutoare în bani, arătându-se omenos şi
mărinimos chiar şi faţă de oamenii din afară care veneau la el. De necăjiţii
care cereau prin pieţe nu s-a îngrijit numai în aşa fel încât ei să nu ducă
lipsă de bani şi de măncare, ci şi ca să aibă haine cum se cuvine cu care să se
poată îmbrăca.[…]. Şi faţă de bieţii orfani s-a purtat ca un părinte; de
văduvele lipsite de apărare se îngrijea îndeaproape, refăcându-le viaţa; ba de
fetele rămase fără sprijin părintesc s-a îngrijit într-atâta, le căsătorea cu
bărbaţi avuţi pe care-I cunoştea şi înzestra miresele din vreme cu ce se
cuvenea să aduca ele mirilor în căsnicie”<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn34" name="_ftnref34" style="mso-footnote-id: ftn34;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[34]</span></span></span></span></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Deschiderea
sa filantropică este subliniată, încă o dată de către Eusebiu de Cezareea în
cartea a IV-a a Vieţii lui Constantin. El subliniază <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>dorinţa de a sprijini material bisericile în
această acţiune, pe care “le-a înzestrat cu pământuri şi le-a îpărţit grâu
pentru întretinerea săracilor, a orfanilor şi a celor năpăstuiţi de soartă. De
alminteri, el se îngrijea şi singur de cei goi, cărora le dăruia veşminte cu
nemiluita […], dar pe toţi care-şi închinau viaţa dumnezeieştii înţelepciuni îi
socotea vrdnici de o atenţie cu totul deosebită, iar cinul preasfintelor
pururea-fecioare se bucura din partea sa aproape de aceeaşi veneraţie ca
Dumnezeu Însuşi, fiind el încredinţat că Acesta – Căruia ele îşi dădeau
întreaga lor viaţă – Îşi si facuse<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>locaş
în sufletele lor ”.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn35" name="_ftnref35" style="mso-footnote-id: ftn35;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[35]</span></span></span></span></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Din perioada
lui Constantin încep să apară primele instituţii şi aşezăminte de asistenţă social<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>alături de unele societăţi religioase care
existau din epoca apostolic, precum: societatea văduvelor, a prezbiterelor şi a
diaconiţelor.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn36" name="_ftnref36" style="mso-footnote-id: ftn36;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[36]</span></span></span></span></a> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Existând mai
dinainte, justificânduşi în timp utilitatea şi valoarea, ele s-au dezvoltat,
încât peste 20 ani de la trecerea la Domnul a lui Constantin cel Mare, Iulian
Apostatul (361-363) constata că: “aşezămintele de asistenţă social </span><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">ale
Bisericii sunt atât de r</span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">ăspândite
şi bine organizate, încât ele hrănesc nu numai pe creştinii săraci, ci şi pe
păgâni<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>şi [ Împăratul Iulian] n-ar fi
luat măsura de a le înlocui prin aşezăminte păgâne sau de stat asemănătoare”.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn37" name="_ftnref37" style="mso-footnote-id: ftn37;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[37]</span></span></span></span></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Din vremea
lui Constantin cel Mare, mai ales după anul 325, se aminteşte de un azil de
văduve, întemeiat de Sfânta Elena la Constantinopol. De asemenea, într-un
complex de aşezăminte de asistenţă social creat de către Sfântul Zotic,
cunoscut sub numele de Zoticon, exista un azil pentru văduve. Existau în
aceeaşi epocă şi case de<i style="mso-bidi-font-style: normal;"> </i>adăpost
pentru fecioare, numite <i style="mso-bidi-font-style: normal;">partenone. </i>Un
alt tip de aşezământ social în organizarea căruia se va implica împăratul, prin
anumite edicte, îl constituie leagănele pentru copii abandonaţi, cunoscute sub
numele de </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">brefotrofii. </span></i><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Chiar
dacă existau anterior sub o anumită formă, fiind desevite de văduve şi fecioare,
Constantin cel Mare s-a îngrijit ca aceste leagăne să cunoască o frumoasă
dezvoltare. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Tot din epoca constantiniană, mai
sunt amintite alte aşezăminte de primire a străinior, precum cele construite de
Sfânta Elena la Ierusalim, Constantinopol şi Sevasta.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn38" name="_ftnref38" style="mso-footnote-id: ftn38;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-GB" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[38]</span></span></span></span></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="margin-left: 54.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><span style="mso-list: Ignore;">2.<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";"> </span></span></span></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Actualitatea politicii religioase,
sociale, legislative şi social filantropice a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi
Elena pentru viaţa lumii contemporane.</span></b></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left: 54.0pt; mso-add-space: auto; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="margin-left: 54.0pt; mso-add-space: auto; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Avȃnd ȋn vedere ȋntreaga sa
activitate ȋn favoarea creṣtinilor, Biserica Ortodoxǎ ȋl cinsteṣte pe
Constantin cel Mare (numit astfel prima data de istoricul pǎgȃn Proxagoras din
Atena)<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn39" name="_ftnref39" style="mso-footnote-id: ftn39;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[39]</span></span></span></span></a>
ca sfȃnt “ȋntocmai cu apostolii”, cǎci, prin ȋntreaga sa activitate, ȋmpreunǎ
cu mama sa Elena, a contribuit la rǎspȃndirea credinṭei apostolilor ȋn ȋntreaga
lume. Prin recunoaṣterea ca sfȃnt a ȋmpǎratului Constantin cel Mare, dimpreunǎ
cu mama sa Elena, Biserica<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Ortodoxǎ nu
consider cǎ acest ȋmpǎrat ar fi fost lipsit de pǎcate, cǎci ‘’pe pǎmȃnt nu este
nici un om fǎrǎ prihanǎ, care sǎ facǎ binele fǎrǎ sǎ pǎcǎtuiascǎ” (Ecclesiast
7, 20), iar”dacǎ zicem cǎ nu avem pǎcat, ne ȋnṣelǎm singuri ṣi adevǎrul nu este
ȋn noi” (Ioan 1,8). Nu lipsa de pǎcat l-a fǎcut pe Constantin sfȃnt, precum ṣi
pe mama sa Elena, ci faptul cǎ aceṣtia s-au cǎit de pǎcatele lor ṣi au dobȃndit
iertare de la Dumnezeu, fiind primiṭi de Tatǎl cresc ȋn ceata<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>sfinṭilor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Ȋn Biserica Ortodoxǎ Romȃnǎ, schimbarea politicii religioasa
a Imperiului Roman faṭǎ de creṣtini, care a avut loc ȋn anul 313, constituie
obiectul unor cercetǎri ṣi discuṭii pe tot parcursul anului 2013, an declarat
de Sfȃntul Sinod al Bisricii Ortodoxe Romȃne ca “Anul omagial al Sfinṭilor
Ȋmpǎraṭi Constantin ṣi Elena la ȋmplinirea a 1700<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>de ani de la Edictul de toleranṭǎ religioasǎ
de la Milano (313)”. În textul official </span><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">al Patriarhiei
Române prin care este publicată hotărârea respectivă a Sfântului Sinod, edictul
de la Milano este considerat – pe drept cuvânt – “Charta libertăţii creştine şi
a toleranţei religioase”<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn40" name="_ftnref40" style="mso-footnote-id: ftn40;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-GB" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[40]</span></span></span></span></a>.
Deciziile luate de împăratul Constantin cel Mare la începutul secolului al
IV-lea, decizii cuprinse în “Editul de la Milano”, sunt de mare actualitate
atât ecumenică, în sensul originar al cuvântului, cât şi din punct de vedere al
dialogului interreligious, căci acele decizii acordau libertate religioasă
tuturor credincioşilor, indifferent de apartenenţa lor religioasă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>La 1700 de ani de la edictul de
toleranţă inspirat de către împăratul Constantin cel Mare, constatăm cu
ingrijorare că credinţa creştină este încă cea mai persecutată din întreaga
lume, mai ales în ţările cu majoritate musulmană. De altfel, chiar şi în multe
ţări de tradiţie creştină, Biserica lui Hristos este marginalizată şi chiar
exclusă din ceea ce se numeşte “spaţiul public”. De aceea un prim aspect al
actualităţii Edictului de la Milano ar trebui să implice conştientizarea
fiecărei autorităţi de stat cu privire la datoria lor de a respecta libertatea
religioasă a cetăţenilor statului respective şi, de câte ori este cazul, de a
sprijini comunităţile religioase, ca acestea să îşi poată desfăşura pe deplin
activitatea lor în slujba binelui obştesc. Evenimentele prin care a trecut
întrega omenire în ultimele decenii, după căderea regimului communist în ţările
Europei de Răsărit şi, mai ales, după tragicele evenimente din Statele Unite
ale Americii, din luna septembrie 2001, au demonstrate că religia nu este un
fenomen secundar in societatea modernă, care trebuie marginalizat şi exclus din
spaţiul public, căci credinţa religioasă a redevenit o realitate cu multiple
repercursiuni în viaţa şi structura fiecărei societăţi actuale. Puterea
politică va trebui să ţină cont tot mai mult de această realitate, căci altfel
se poate produce un dezechilibru în viaţa societăţii respective. Un bun
echilibru al unei societăţi, sau găsirea unui suflet pentru<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>societatea aşa-zis post-modernă, aşa cum
vorbea despre “un suflet pentru Europa” Jacques Delors, fost preşedinte al
Comisiei Europene, nu se poate realiza o bună colaborare dintre stat şi
Biserică, respectiv dintre stat şi toate comunităţile religioase existente pe
teritoriul acelui stat.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În al doilea rând actualitatea
Edictului de la Milano ar trebui să implce obligaţia tuturor autorităţilor
civile şi de stat de a restitui sau de a se angaja să sprijine restituirea
tuturor bunurilor mobile şi immobile care au fost confiscate sau luate pe
nedrept de la Biserica creştină. Împăratul Constantin cel Mare a avut grijă ca
toate bunurile confiscate<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>de la creştini
să fie restituite, iar atunci când era cazul compensării celor care obţinuseră
bunurile creştinilor, prin orice mijloc, aceştia primeau o compensaţie din
partea statului şi nu din partea creştinilor. La peste 23 de ani de la
schimbările politice din România, multe din bunurile Bisericii Ortodoxe Române
confiscate pe nedrept de dictatura comunistă nu au fost încă restituite
Bisericii. Bineînţeles, nu putem face o paralelă completă între epoca
împăratului Constantin cel Mare şi vremurile recente şi, totuşi, oamenii şi
chiar autorităţile civile şi de stat din vremea noastră au foarte multe de
învăţat din exemplul primului şi celui mai mare împărat creştin.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Prin întreaga sa activitate
politică, legislativă, sociala şi cultural, împăratul Constantin cel Mare a
reuşit să dea un suflu nou societăţii romane, aflate atunci într-un proces
avansat de derivă şi destrămare. Păstrând ceea ce era bun în tradiţia romană,
dar dând un suflet nou acelei lumi, bazat pe credinţa creştină, marele împărat
a reuşit să pună bazele unei societăţi care a durat apoi peste o mie de ani.
Opţiunea multor state actuale de renunţare la valorile crştine şi de înlocuire
a acestora cu un duh de libertate rău inţeleasă va duce inevitabil la o mare
dezorientare morală a cetăţenilor acelor state şi, în final, la destrămarea
contractului social despre care vorbea Jean-Jeacques Rousseau, fără de care o societate
umană nu poate să dureze. Nu există nicio motivaţie mai profundă pentru liantul
social de care are nevoie orice societate omenească decât credinta în Dumnezeu.
Exemplul împăratului Constantin cel Mare se impune astăzi şi prin aceea că el a
înţeles acest lucru şi a reuşit să dea societăţii din vremea sa o sumă de
valori pe baza cărora s-a născut o lume nouă. Pentru înfrânarea multiplelor
crize cu care se confruntă lumea de astăzi, aceasta nu are nevoie să se
întoarcă<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>la începutul<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>secolului<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>al IV-lea, ci doar să se orienteze după aceleaşi valori perene
împărtăşite de împăratul Constantin cel Mare şi de mama sa, împărăteasa Elena,
valori bazate pe credinţa în Dumnezeu, pe toleranţă şi sprijin reciproc şi, mai
ales, pe efortul fiecăruia pentru binele comun. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;"></span></b></div>
<div class="MsoListParagraph" style="margin-left: 54.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><span style="mso-list: Ignore;">3.<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";"> </span></span></span></b><b><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Evlavia
şi cinstirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena de către Biserică: </span></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">din punct de vedere liturgic,
imnografic, cât şi alte feluri de cinstire</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Numele
Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena sunt foarte populare şi cunoscute nu
doar spaţiului ortodox, ci şi întregii lumi creştine. Sfântul Împărat
Constantin<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>a fost cunoscut şi numit de
istorie ca fiind “Mare”, acest epitet nefiind acordat în mod gratuity de
istoriografi sau doar ca un titlu nobiliar, aşa cum se practica în Antichitate
şi în Evul Mediu, similar unor titluri acordate împăraţilor din Occident, ci el
corespunde unor realităţi evidente.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Pentru
politica religioasă a împăratului Constantin, caracterizată prin câteva fapte
de o importanţă majoră: actul de libertate religioasă de la Mediolanum
(februarie 313); alegerea unei noi reşedinţe imperiale; convocarea primului
Sinod Ecumenic de la Niceea (325); declararea zilei de duminică drept zi de
odihnă şi imprimarea pe monede a monogramei creştine, fapte care au reprezentat
factori majori ai răspăndirii şi dezvoltării religiei creştine, Biserica l-a
cinstit în mod deosebit încă din secolele VI-VII, trecându-l în rândul
Sfinţilor, împreună cu mama sa, Elena, şi numindu-l “cel întocmai cu
Apostolii”, asemănându-i înţelepciunea cu a lui Solomon şi blândeţea cu cea a
lui David. Biserica Ortodoxă din Răsărit îi cinsteşte în mod egal pe ambii,
cultul acestora luând inceput la scurt timp după trecerea lor la cele veşnice.
La creştinii occidentali,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>cultul
Sfinţilor<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Împăraţi s-a dezvoltat
începând cu secolul al IX-lea, cu o cinstire deosebită a Sfintei Elena şi una
destul de moderată a Sfântul Constantin. O dată sigură a canonizării Sfinţilor
Împăraţi nu există, însă sunt câteva izvoare care ne indică aproximativ timpul
în care această cinstire deja exista în Biserică:</span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="margin-left: 72.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo4; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-family: Symbol; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;"><span style="mso-list: Ignore;">·<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Sinaxarul
Bisericii Constantinopolitane</span></i><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">, ce cuprinde o listă de sfinţi
alcătuită în secolul al VII-lea, listă care stă la baza calendarului de astăzi,
menţionează 21 mai ca dată de prăznuire a Sfinţilor şi întocmai cu Apostolii
Împăraţi Constantin şi Elena.</span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="margin-left: 72.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo4; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-family: Symbol; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;"><span style="mso-list: Ignore;">·<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Din tradiţia manuscrisă, mai înainte
de publicarea cărţilor cu ajutorul tiparului, aflăm că Sfinţii Împăraţi aveau
anumite stihiri, nu însă o slujbă completă, în ceea ce se numeşte <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Stihirarul</i>, alcătuit în mediul
Palestinian în jurul secolului al IX-lea. Stihirile vor fi preluate în <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Mineie</i>, ca model şi structură în
compunerea slujbei sfinţilor.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn41" name="_ftnref41" style="mso-footnote-id: ftn41;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-GB" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[41]</span></span></span></span></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Slujba
de cinstire a Sfinţilor Împăraţi, compusă prin veacurile VIII-IX, este ca o
oglindă a vieţuirii şi a activităţii acestora, scoţând în evidenţă atât
convieţuirea lor, cât şi întreaga misiune de punere în libertate a Bisericii,
de protector ai acesteia şi de păzitori ai unităţii şi dezvoltării ei. Troparul
Sfinţilor Îpăraţi marchează, prin conţinutul său, cele două evenimente cruciale
pentru istoria Bisericii, care au marcat viaţa<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>şi activitatea politico-religioasă a marelui Împărat Constantin. Prima
parte – “Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l şi ca Pavel chemarea nu de la
oameni luând...” – face referire direct la convertirea lui Constantin cel Mare,
despre care istoricii bisericeşti Eusebiu de Cezareea şi Lactanţiu afirmă că
s-a produs în ajunul bătăliei contra lui Maxenţiu, când împăratul a văzut pe
cer, în plină zi, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripţia<i style="mso-bidi-font-style: normal;"> in hoc signo vinces</i>. Observăm, astfel,
faptul că Biserica socoteşte convertirea miraculoasă a împăratului similar cu
aceea a marelui apostol al lui Hristos, Sfântul Pavel, socotindu-l şi întocmai
cu Apostolii, întrucât a fost chemat de Însuşi Hristos, Împăratul cerurilor,
precum odinioară Apostolii Săi. Cea ce a doua parte a troparului face referire
la capital Imperiului pusă în mâinile lui Hristos, Cel ce în vis i s-a arătat
şi Care l-a condus spre miraculoasa victorie a armatei sale de numai 20 000 de
soldaţi împotriva celei a lui Maxenţiu, de 150.000 de soldaţi, pe care
Constantin a considerat-o ajutor de la Dumnezeu, semn vădit al misiunii sale
puse în slujba lui Hristos şi a Bisericii. Dovada acestei credinţe în ajutorul
divin o face şi inscripţia de pe Arcul lui Constantin din Roma, păstrată până
astăzi, prin care mărturiseşte că a câştigat lupta <i style="mso-bidi-font-style: normal;">instictu divinitatis </i>(prin inspiraţie divină). Dacă până în
momentul convertirii, împăratul Constantin era fidel lui <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Sol Invictus</i> (Soarelui Neînvins), iată că, din momentul
convertirii, împăratul îşi dedică toată activitatea sa Soarelui Hristos, Cel
Care i S-a descoperit în chipul Crucii celei pline de lumina Învierii Sale: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">... cel între împăraţi apostolul Tău Doamne,
împărăteasca cetate în mâinile Tale o a pus, pe care păzeşte-o totdeauna în
pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule iubitorule de oameni.</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">În
cuprinsul slujbei Sfinţilor Împăraţi aflate în <span style="mso-spacerun: yes;"> </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Mineiul
pe luna mai</i>, găsim menţionaţi numai doi imnografi, şi anume: Vizantie sau
Leon Filosoful orin Înţeleptul (886-911), căruia îi aparţin <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Slava </i>de la <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Doamne strigat-am...</i> şi stihira de la Litie şi Metodie I,
Patriarhul Constantinopolelui (sec. VIII-IX), care a compus <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Slava ...</i> dela <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Laude</i>. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Din
aceste referinţe deduce că, prin secolul al X-lea, slujba Sfinţilor Împăraţi
era deja completă, săvârşindu-se în Biserica Ortodoxă. Canonul acestei slujbe
nu stim cine l-a compus, posibil Kyprian Monahul, întrucât era recunoscut ca
fiind un vestit alcătuitor de canoane şi idiomele în secolul al VIII-lea.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn42" name="_ftnref42" style="mso-footnote-id: ftn42;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-GB" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[42]</span></span></span></span></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Aceşti
imnografi scot în evidenţă, prin compoziţiile lor, calităţile Sfinţilor
Împăraţi, oferindui ca pildă pentru posteritate. Aşadar, marele Constantin este
asemănat cu preaînţeleptul Solomon, întrucât şi a pus întreaga înţelepciune şi
pricepere în slujba Bisericii, deciziile şi decretele date de acesta, fiind
favorabile ei, ori reuşitele sale politice sunt comparate cu cele ale
vestitului rege David, împăratul fiind considerat unsul Domnului sau Împăratul
Împăraţilor: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Nou David te-ai făcut cu
obiceiurile, dar de sus primind al împărăţiei pe creştetul tău, căci cu
untdelemn, prin Duhul, te-a uns pe tine,, mărite, Cuvântul cel ce este mai
presus înfiinţat şi Domnul. De unde ai luat şi sceptrul împărătesc, înţelepte, cerându-ne
nouă mare milă.</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Paremiile
care se citesc în cadrul slujbei de seară a Sfinţilor Împăraţi amintesc de
Templul construit de Solomon, trimiţând astfel la inaugurarea cetăţii
Constantinopol de către împăratl Constantin cel Mare, cetate care va reprezenta
leagănul şi “templul” civilizaţiei creştine, locul unde Biserica s-a dezvoltat
atât din punct de vedere patristic, cât şi liturgic, imnografic, muzical,
juridic, etc.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Poezia
imnografică românească a contribuit la slujba acestor Sfinţi Împăraţi prin <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Mărimurile </i>care se cântă în cadrul
slujbei utreniei. Aceste <i style="mso-bidi-font-style: normal;">mărimuri</i> sau
<i style="mso-bidi-font-style: normal;">veliceanii</i> inspirate după cele ale
lui Filotei Monahul de la Cozia, laudă şi cinstesc prin textul lor simplu, dar
concis, pe cei consideraţi a fi luminătorii întregii lumi creştine.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn43" name="_ftnref43" style="mso-footnote-id: ftn43;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-GB" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[43]</span></span></span></span></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">În
limba română, prima lucrare tiparită în care apare viaţa Sfinţilor Împăraţi
este întâia ediţie a <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Vieţilor Sfinţilor</i>,
apărută la Iaşi, în 1682, sub păstorirea mitropolitului Dosoftei. În al treilea
volum, pe lunile martie-iunie, la paginile 918-920, găsim primul sinaxar al
Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Viaţa acestor sfinţi este cuprinsa şi
în ediţia tradusă de Ştefan ierodiaconul după Sfântul Dimitrie al Rostovului,
tipărită la Neamţ, în 1807, în timpul arhipăstoririi Mitropolitului Veniamin
Costachi, unde aflăm date consistente şi bogate informaţii despre aceşti
sfinţi. În <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Mineiul lunii mai</i>, tipărit
la Râmnic în 1780, apare pentru prima dată în limba română slujba Sfinţilor
Împăraţi. Este traducerea episcopului Filaret,<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>realizată în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti, făcută cu
binecuvântarea Mitropolitului Grigore al Ţării Româneşti.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn44" name="_ftnref44" style="mso-footnote-id: ftn44;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-GB" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[44]</span></span></span></span></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Tot
o mărturie a evlaviei românilor faţă de aceşti Sfinţi Împăraţi este şi
manuscrisul păstrat la Biblioteca Academiei Române sub cota <i style="mso-bidi-font-style: normal;">ms. rom. 4913</i>, care cuprinde slujba <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Paraclisului Sfinţilor Împăraţi Constantin
şi Elena, </i>lucrare descoperită în anul 1992 de către academicianul Gabriel
Ştrempel. Ea a fost redactată în forma actual, potrivit însemnării de pe fila
13, în anul 1776, “prin osteneala robului lui Dumnezeu Visarion ieromonah şi cu
plata sinţii sale chir Mihail ieromonah, eclesiarh al Mănăstirii Hurezi, la
martie 11 dni, va let 1776”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Manuscrisul,
cu dimensiunile de 19,5x13 cm are 14 file şi este scris în limba română, având
caractere chirilice, pe hârtie fără filigran. Cerneala folosită este neagră
pentru majoritatea textului; în cadrul iniţialelor sau a unor indicaţii
tipiconale este folosită cerneala roşie. Provenind dintr-o variant slavonă
tipărita pe la anul 1696, manuscrisul este primul de acest fel din ţara
noastră. Întrucât la începutul <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Paraclisului</i>
apare menţiunea “facerea lui Tarasie”, se poate ca acesta să fie compus de
însuşi Tarasie, Patriarhul Constantinopolului, deoarece acesta era în secolul
al VIII-lea un compositor de canoane şi idiomele destul de cunoscut, precum şi
un mare apărător al icoanelor în veacul de cruntă încercare pentru Biserică.
Aşadar textul acesta putea fi tradus din greceşte în slavoneşte, ca mai apoi să
fie tradus în româneşte, mai ales că Mănăstirea Hurezi, ctitorie a Sfântului
martir Constantin Brâncoveanu, avea ca hram sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi
Constantin şi Elena. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Paraclisul</i>
scoate în evidenţă moment esenţiale din viaţa Sfinţilor Împăraţi şi din istoria
Bisericii: arătarea miraculoasă a Crucii Mântuitorului pe cer,<i style="mso-bidi-font-style: normal;"> </i>găsirea ei de către împărăteasa Elena
şi Înălţarea ei de către Patriarhul Macarie, botezul Împăratului Constantin,
inaugurarea noii capital a Imperiului şi punerea ei sub ocrotirea Maicii
Domnului.<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn45" name="_ftnref45" style="mso-footnote-id: ftn45;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-GB" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[45]</span></span></span></span></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">După
cum am constatat, în Biserica Ortodoxă Română, cultul Sfinţilor Împăraţi
Constantin şi Elena este destul de vechi şi răspăndit, fapt pentru care există
multe biserici şi mănăstiri zidite în cinstea celor doi sfinţi. Vechimea
cinstirii lor este considerabilă, având in vedere că actuala Catedrală
patriarhală a primit acest hram la târnosirea ei în anul 1658. Printre cele mai
renumite locaşuri de cult închinate acestor sfinţi, majoritatea monumente
istorice şi de arhitectură, amintim: Catedrala Patriarhală (1658), biserica <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena</b>
din Târgovişte, construită de domnitorul Matei Basarab şi soţia sa Elina, în
1650; biserica parohiei Cişmigiu din Bucureşti, construită în 1785, cu
cheltuiala unor breslaşi din cartier: Constantin Beşleaga, Constantin Melcescu,
Hagi Panait ş.a.; biserica cu acelaşi hram din Iaşi, cartierul Podul Roş,
construită în 1814 de către Gheorghe Catargiu; biserica cu acelaşi nume din
Ploieşti, construită în 1831 de Mitropolitul Grigorie Dascălul, prin donaţiile
boierilor Polihronie şi Broscul; biserica cu acelaşi nume din Galaţi,
construită între anii 1857-1863 prin dărnicia lui Ioan Soare şi a preoţilor
Ioan Dumitriu şi Ioan Crihană (demn de lat în seamă este şi faptul că printre
ctitori se numără şi ţarul Alexandru al II-lea al Rusiei); Biserica Sfinţii
Împăraţi Constantin şi Elena din Bacău, zidită în anii 1842-1845, ctitorie a
boierilor Enachi Krupeski şi Anton Bârzu; Biserica Sfinţii Constantin şi Elena
din Focşani ctitorie din anul 1815 a familiei boierilor Robescu<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftn46" name="_ftnref46" style="mso-footnote-id: ftn46;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-GB" style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[46]</span></span></span></span></a>.
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Pe
teritoriul ţării noastre avem şi câteva aşezăminte monahale ce poartă acest
hram: Mănăstirea Hrezi (Vâlcea), Mănăstirea Crasna (Prahova), Mănăstirea Sfânta
Elena de la Mare (Constanţa), Mănăstirea Movila lui Burcel (Vaslui), Schitul
Boureni (Iaşi), Schitul de la Baraju Leşu (Bihor). De asemenea, sub patronajul
spiritual al acestor sfinţi au fost aşezate multe biserici ale parohiilor
ortodoxe româneşti din Europa şi America.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Potrivit
informaţiilor oferite de Eusebiu de Cezareea şi Sozomen, la început, împăratul
Constantin era pictat în palatele de pe tot cuprinsul Imperiului în poziţie de
rugăciune, cu mâinile şi privirea ridicate către cer. Aceeaşi stare de
rugăciune sau urcare la cer a împăratului cu ajutorul unui car, prin fiind de
mâna lui Dumnezeu, era gravată şi pe unele dintre monedele care circulau la ace
vreme. După moartea Sfântului Împărat, circulau mai multe tablouri ce reprezentau
bolta cerească, iar pe împărat tronănd deasupra ei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Conform
<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Eminiei bizantine</i> a lui Dionisie din
Furna, Sfântul Constantin poate fi reprezentat după cum urmează:</span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="margin-left: 72.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l4 level1 lfo5; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-family: Symbol; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;"><span style="mso-list: Ignore;">·<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">În ceata drepţior, reprezentat în
veşminte împărăteşti, ca tânăr cu un început de barbă, ţinând în mână o Cruce
şi o Evanghelie;</span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left: 72.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l4 level1 lfo5; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-family: Symbol; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;"><span style="mso-list: Ignore;">·<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Împreună cu Sfânta ÎmpărăteasăElena,
mama sa, în registrul de jos din naos, în partea stângă, înspre Altar, ţinând
Crucea Domnului</span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left: 72.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l4 level1 lfo5; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-family: Symbol; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;"><span style="mso-list: Ignore;">·<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">La reprezentarea Mântuitorului “Toată
suflarea să laude pe Domnul”, conducând ceata împăraţilor, cu un sul pe care e
scris “Bucură-te, puterea şi coroana împăraţilor, Fecioară!”</span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="margin-left: 72.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l4 level1 lfo5; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-family: Symbol; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;"><span style="mso-list: Ignore;">·<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">La reprezentarea Sinodului Ecumenic
de la Niceea (325), stand pe tron în mijlocul adunării.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Iconografierea
Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena ţinând în mijlocul lor Crucea lui
Hristos, ca pe un stindard mântuitor, sugerează ideea biruinţei. Reprezentări
ale celor doi împăraţi întâlnim, în spaţiul muntean, la mănăstirile, Hurezi,
Snagov, cât şi în Moldova, la bisericile Pătrăuţi, Popăuţi ş.a. La mănăstirea
Hurezi, Constantin şi Elena apar pictaţi în biserica mare, închinată lor, dar
şi la trapeză şi la schitul Sfinţii Apostoli. Aici ia naştere un nou tip
iconografic, specific artei brâncoveneşti, în care cei doi Sfinţi Împăraţi sunt
reprezentaţi de o parte şi de alta a Sfintei Cruci, care nu este doar o simplă
cruce, ci una pe care este reprezentat Iisus Hristos răstignit. Brâncovenii
sunt pictaţi în această icoană votivă stând la picioarele sfinţilor, împreună
cu câţiva dintre copiii lor.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Mesajul
este cât se poate de evident, sugerând că Brâncovenii, care şi-au sacrificat
viaţa pentru Hristos, sunt cinstiţi asemenea martirilor, meritând datorită
sacrificiului lor, să fie puşi alături de Sfinţii Împăraţi. De altfel pentru
domnitorul muntean, numele de Constantin este unul de mare importanţă, întrucât
atât el, cât şi fiul său cel întâi-născut purtau numele Sfântului Împărat.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Există
în onomastica noastră contemporană nume cu o îndelungă tradiţie care au reuşit
să supravieţuiască în faţa trecerii timpului, dar şi în faţa aşa-zisului
process de modernizare din ultimele decenii. Onomastica românească actual
manifestă tendinţa de a păstra acele nume care, în istorie, au fost purtate de
personalităţi marcante. Numele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena sunt foarte
răspândite în ţara noastră, precum şi la alte popoare ortodoxe.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="EN-GB" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-GB;">Banca
Nationala a Romaniei a pus în circulaţie, în ziua de 20 mai 2013 în<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>scop numismatic,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>o monedă din argint dedicata Anului omagial
al Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="mso-element: footnote-list;">
<br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[1]</span></span></span></span></a>
Pr. Prof. dr. Viorel Ioniṭǎ, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Edictul de
la Milano(313) – toleranṭǎ ṣi libertate pentru Biserica Creṣtinǎ </i>ȋn<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>volumul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Sfinṭii
Ȋmpǎraṭi Constantin ṣi Elena, promotori ai libertǎṭii religioase ṣi sustinǎtori
ai Bisericii, </b>Editura Cuvȃntul Vieṭii, 2013, p. 22</div>
</div>
<div id="ftn2" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref2" name="_ftn2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[2]</span></span></span></span></a> <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Hotǎrȃrea Sfȃntului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Romȃne nr. 8576/7 </i>noiembrie 2011. A se vedea <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Lumina de Duminica</i>, 2013, 6 ianuarie, <a href="http://www.ziarullumina.ro/document/2013-anul-omagial-al-sfintilor-imparati-constantin-si-elena">http://www.ziarullumina.ro/document/2013-anul-omagial-al-sfintilor-imparati-constantin-si-elena</a>
</div>
</div>
<div id="ftn3" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref3" name="_ftn3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[3]</span></span></span></span></a>
Pr. Ene Braniṣte, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Liturgica general</i>,
Bucureṣti, Editura Institutului Biblic ṣi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Romȃne, 1993, p. 289.</div>
</div>
<div id="ftn4" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref4" name="_ftn4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[4]</span></span></span></span></a>
Ibidem</div>
</div>
<div id="ftn5" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref5" name="_ftn5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[5]</span></span></span></span></a>
Ibidem, p. 290</div>
</div>
<div id="ftn6" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref6" name="_ftn6" style="mso-footnote-id: ftn6;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[6]</span></span></span></span></a> EUSEBIU
de Cezareea, <i>Viața lui Constantin cel Mare, PSB vol. 14, Ed. IBMBOR,
București, 1991, p. 151,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>volumul digital: </i><a href="http://prosanthropos.files.wordpress.com/2013/01/eusebiu-de-cezareea-viata-lui-constantin-cel-mare-psb-14.pdf"><i>eusebiu-de-cezareea-viata-lui-constantin-cel-mare-psb-14</i></a><i>)</i></div>
</div>
<div id="ftn7" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref7" name="_ftn7" style="mso-footnote-id: ftn7;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[7]</span></span></span></span></a>
Ibidem, p. 172</div>
</div>
<div id="ftn8" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref8" name="_ftn8" style="mso-footnote-id: ftn8;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[8]</span></span></span></span></a>Ibidem,
p. 191 </div>
</div>
<div id="ftn9" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref9" name="_ftn9" style="mso-footnote-id: ftn9;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[9]</span></span></span></span></a>
Ibidem, p. 191-192</div>
</div>
<div id="ftn10" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref10" name="_ftn10" style="mso-footnote-id: ftn10;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[10]</span></span></span></span></a>
Pr. Ioan Rǎmureanu, Pr. Milan Ṣesan, Pr. Teodor Bodogae, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Istoria Bisericeascǎ Universalǎ</i>, vol. I (1-1054), Bucureṣti,
Editura Institutului Biblic ṣi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romȃne, 1987,
p. 151.</div>
</div>
<div id="ftn11" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref11" name="_ftn11" style="mso-footnote-id: ftn11;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[11]</span></span></span></span></a>
Pr. Prof.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>dr. Nicolae D. Necula, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Dezvoltarea vieṭii liturgice ȋn timpul Sfinṭilor
Ȋmpǎraṭi Constantin ṣi Elena</i>, ȋn<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>volumul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Sfinṭii Ȋmpǎraṭi
Constantin ṣi Elena, promotori ai libertǎṭii religioase ṣi sustinǎtori ai
Bisericii, </b>Editura Cuvȃntul Vieṭii, 2013, p. 170</div>
</div>
<div id="ftn12" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref12" name="_ftn12" style="mso-footnote-id: ftn12;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[12]</span></span></span></span></a>
Eusebiu de Cezareea, op. cit., p. 211</div>
</div>
<div id="ftn13" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref13" name="_ftn13" style="mso-footnote-id: ftn13;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[13]</span></span></span></span></a>
Ibidem, p. 212</div>
</div>
<div id="ftn14" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref14" name="_ftn14" style="mso-footnote-id: ftn14;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[14]</span></span></span></span></a> Ibidem,
p. 213</div>
</div>
<div id="ftn15" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref15" name="_ftn15" style="mso-footnote-id: ftn15;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[15]</span></span></span></span></a>
Ibidem</div>
</div>
<div id="ftn16" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref16" name="_ftn16" style="mso-footnote-id: ftn16;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[16]</span></span></span></span></a>
Pr. Prof.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>dr. Nicolae D. Necula, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Dezvoltarea vieṭii liturgice ȋn timpul Sfinṭilor
Ȋmpǎraṭi Constantin ṣi Elena</i>, ȋn<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>volumul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Sfinṭii Ȋmpǎraṭi
Constantin ṣi Elena, promotori ai libertǎṭii religioase ṣi sustinǎtori ai
Bisericii, </b>Editura Cuvȃntul Vieṭii, 2013, p. 171</div>
</div>
<div id="ftn17" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref17" name="_ftn17" style="mso-footnote-id: ftn17;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[17]</span></span></span></span></a>
Eusebiu de Cezareea, op. cit., p. 216</div>
</div>
<div id="ftn18" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref18" name="_ftn18" style="mso-footnote-id: ftn18;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[18]</span></span></span></span></a>
Pr. Prof. Nicolae Chifăr, <b>Ctitorii eclesiale constantiniene</b><span style="mso-bidi-font-weight: bold;">, în Telegraful Român ediţia online din 29
mai 2013, </span><a href="http://telegrafulroman.blogspot.ro/2013/06/ctitorii-eclesiale-constantiniene.html"><span style="mso-bidi-font-weight: bold;">http://telegrafulroman.blogspot.ro/2013/06/ctitorii-eclesiale-constantiniene.html</span></a></div>
</div>
<div id="ftn19" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref19" name="_ftn19" style="mso-footnote-id: ftn19;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[19]</span></span></span></span></a>
Pr. Prof.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>dr. Nicolae D. Necula, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Dezvoltarea vieṭii liturgice ȋn timpul Sfinṭilor
Ȋmpǎraṭi Constantin ṣi Elena</i>, p. 173</div>
</div>
<div id="ftn20" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref20" name="_ftn20" style="mso-footnote-id: ftn20;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[20]</span></span></span></span></a>
Pr. Prof. dr. Emanuil Bǎbuṣ, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Creṣtinismul
ȋn contextual politicii religiose constantiniene dintre anii 324-337</i>, ȋn<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>volumul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Sfinṭii
Ȋmpǎraṭi Constantin ṣi Elena, promotori ai libertǎṭii religioase ṣi sustinǎtori
ai Bisericii, </b>Editura Cuvȃntul Vieṭii, 2013, p. 27</div>
</div>
<div id="ftn21" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref21" name="_ftn21" style="mso-footnote-id: ftn21;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[21]</span></span></span></span></a>
Pr. Ioan Rǎmureanu, Pr. Milan Ṣesan, Pr. Teodor Bodogae, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Istoria Bisericeascǎ Universalǎ</i>, vol. I (1-1054), p. 153.</div>
</div>
<div id="ftn22" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref22" name="_ftn22" style="mso-footnote-id: ftn22;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[22]</span></span></span></span></a>
Eusebiu de Cezareea, op. cit., p. 255</div>
</div>
<div id="ftn23" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref23" name="_ftn23" style="mso-footnote-id: ftn23;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[23]</span></span></span></span></a>
Eusebiu de Cezareea, op. cit., p. 216</div>
</div>
<div id="ftn24" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref24" name="_ftn24" style="mso-footnote-id: ftn24;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[24]</span></span></span></span></a>
Pr. Prof. dr. Adrian Gabor, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Aspecte ale
legislaṭiei constantiniene privind starea moral-socialǎ ṣi asistenṭa socialǎ a
Bisericii (306-337)</i>, ȋn volumul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Sfinṭii
Ȋmpǎraṭi Constantin ṣi Elena, promotori ai libertǎṭii religioase ṣi sustinǎtori
ai Bisericii, </b>Editura Cuvȃntul Vieṭii, 2013, p. 91</div>
</div>
<div id="ftn25" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref25" name="_ftn25" style="mso-footnote-id: ftn25;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[25]</span></span></span></span></a>
Pr. Prof. dr. Emanuil Bǎbuṣ, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Creṣtinismul
ȋn contextual politicii religiose constantiniene dintre anii 324-337</i>, p. 41<span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;"></span></div>
</div>
<div id="ftn26" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref26" name="_ftn26" style="mso-footnote-id: ftn26;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[26]</span></span></span></span></a> <span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;">Ibidem, p.43</span></div>
</div>
<div id="ftn27" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref27" name="_ftn27" style="mso-footnote-id: ftn27;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[27]</span></span></span></span></a>
Pr. Prof. dr. Adrian Gabor, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Aspecte ale
legislaṭiei constantiniene privind starea moral-socialǎ ṣi asistenṭa socialǎ a
Bisericii (306-337)</i>, p. 97<span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;"></span></div>
</div>
<div id="ftn28" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref28" name="_ftn28" style="mso-footnote-id: ftn28;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[28]</span></span></span></span></a> <span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;">Ibidem, p. 97</span></div>
</div>
<div id="ftn29" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref29" name="_ftn29" style="mso-footnote-id: ftn29;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[29]</span></span></span></span></a> <span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;">Ibidem</span></div>
</div>
<div id="ftn30" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref30" name="_ftn30" style="mso-footnote-id: ftn30;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[30]</span></span></span></span></a> <span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;">Ibidem, p. 99</span></div>
</div>
<div id="ftn31" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref31" name="_ftn31" style="mso-footnote-id: ftn31;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[31]</span></span></span></span></a> <span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;">Ibidem, p. 100</span></div>
</div>
<div id="ftn32" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref32" name="_ftn32" style="mso-footnote-id: ftn32;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[32]</span></span></span></span></a> <span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;">Ibidem, p. 101</span></div>
</div>
<div id="ftn33" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref33" name="_ftn33" style="mso-footnote-id: ftn33;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[33]</span></span></span></span></a> <span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;">Teodor M. Popescu, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Caritatea creştină în biserica veche</i>,
în<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Biserica
Ortodoxă Română</b>, LXIII (1945), 1-3, p. 23</span></div>
</div>
<div id="ftn34" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref34" name="_ftn34" style="mso-footnote-id: ftn34;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[34]</span></span></span></span></a>
Eusebiu de Cezareea, op. cit., p. 276<span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;"></span></div>
</div>
<div id="ftn35" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref35" name="_ftn35" style="mso-footnote-id: ftn35;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[35]</span></span></span></span></a> <span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;">Ibidem, p. 289</span></div>
</div>
<div id="ftn36" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref36" name="_ftn36" style="mso-footnote-id: ftn36;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[36]</span></span></span></span></a> <span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;">Pr. Liviu Stan, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Societăţile religioase în Biserica veche</i>, în <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Studii Teologice</b>, Seria a II-a, VIII (1956), 1-2, pp. 109-134</span></div>
</div>
<div id="ftn37" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref37" name="_ftn37" style="mso-footnote-id: ftn37;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[37]</span></span></span></span></a> <span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;">Idem, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Instituţiile de asistenţă social în Biserica veche</i>, în <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Ortodoxia</b>, IX, ( 1957), 1, p. 100</span></div>
</div>
<div id="ftn38" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref38" name="_ftn38" style="mso-footnote-id: ftn38;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[38]</span></span></span></span></a>
Pr. Prof. dr. Adrian Gabor, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Aspecte ale
legislaṭiei constantiniene privind starea moral-socialǎ ṣi asistenṭa socialǎ a
Bisericii (306-337)</i>, p. 106<span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;"></span></div>
</div>
<div id="ftn39" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref39" name="_ftn39" style="mso-footnote-id: ftn39;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[39]</span></span></span></span></a>
Pr. Prof. dr. Viorel Ioniṭǎ, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Edictul de
la Milano(313) – toleranṭǎ ṣi libertate pentru Biserica Creṣtinǎ </i>ȋn<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>volumul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Sfinṭii
Ȋmpǎraṭi Constantin ṣi Elena, promotori ai libertǎṭii religioase ṣi sustinǎtori
ai Bisericii, </b>Editura Cuvȃntul Vieṭii, 2013, p. 22</div>
</div>
<div id="ftn40" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref40" name="_ftn40" style="mso-footnote-id: ftn40;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[40]</span></span></span></span></a> <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Hotǎrȃrea Sfȃntului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Romȃne nr. 8576/7 </i>noiembrie 2011, p. 2<span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;"></span></div>
</div>
<div id="ftn41" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref41" name="_ftn41" style="mso-footnote-id: ftn41;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[41]</span></span></span></span></a> <span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;">Arhim. Timotei Aioanei, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Evlavia şi cinstirea Sfinţilor Împăraţi
Constantin şi Elena de către Biserică</i>,</span> ȋn volumul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Sfinṭii Ȋmpǎraṭi Constantin ṣi Elena,
promotori ai libertǎṭii religioase ṣi sustinǎtori ai Bisericii, </b>Editura
Cuvȃntul Vieṭii, 2013, p. 199<span style="mso-ansi-language: EN-GB;"> <span lang="EN-GB"></span></span></div>
</div>
<div id="ftn42" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref42" name="_ftn42" style="mso-footnote-id: ftn42;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[42]</span></span></span></span></a> <span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;">Arhim. Timotei Aioanei, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Evlavia şi cinstirea Sfinţilor Împăraţi
Constantin şi Elena de către Biserică</i>, p. 200</span></div>
</div>
<div id="ftn43" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref43" name="_ftn43" style="mso-footnote-id: ftn43;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[43]</span></span></span></span></a> <span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;">Ibidem, p. 201</span></div>
</div>
<div id="ftn44" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref44" name="_ftn44" style="mso-footnote-id: ftn44;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[44]</span></span></span></span></a> <span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;">Ibidem</span></div>
</div>
<div id="ftn45" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref45" name="_ftn45" style="mso-footnote-id: ftn45;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[45]</span></span></span></span></a> <span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;">Ibidem, p. 202</span></div>
</div>
<div id="ftn46" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=8613205361684634061#_ftnref46" name="_ftn46" style="mso-footnote-id: ftn46;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[46]</span></span></span></span></a> <span lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;">Ibidem, p. 203</span></div>
</div>
</div>
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:TrackMoves/>
<w:TrackFormatting/>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:DoNotPromoteQF/>
<w:LidThemeOther>EN-US</w:LidThemeOther>
<w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian>
<w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
<w:SplitPgBreakAndParaMark/>
<w:DontVertAlignCellWithSp/>
<w:DontBreakConstrainedForcedTables/>
<w:DontVertAlignInTxbx/>
<w:Word11KerningPairs/>
<w:CachedColBalance/>
</w:Compatibility>
<m:mathPr>
<m:mathFont m:val="Cambria Math"/>
<m:brkBin m:val="before"/>
<m:brkBinSub m:val="--"/>
<m:smallFrac m:val="off"/>
<m:dispDef/>
<m:lMargin m:val="0"/>
<m:rMargin m:val="0"/>
<m:defJc m:val="centerGroup"/>
<m:wrapIndent m:val="1440"/>
<m:intLim m:val="subSup"/>
<m:naryLim m:val="undOvr"/>
</m:mathPr></w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="true"
DefSemiHidden="true" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="267">
<w:LsdException Locked="false" Priority="0" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Normal"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="heading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="35" QFormat="true" Name="caption"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="10" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" Name="Default Paragraph Font"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="11" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtitle"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="22" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Strong"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="20" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="59" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Table Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Placeholder Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="No Spacing"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Revision"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="34" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="List Paragraph"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="29" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="30" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="19" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="21" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="31" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="32" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="33" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Book Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="37" Name="Bibliography"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" QFormat="true" Name="TOC Heading"/>
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-bidi-font-family:"Times New Roman";
mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}
</style>
<![endif]-->padre catalinhttp://www.blogger.com/profile/10229886735670473000noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8613205361684634061.post-70396100897118052542012-01-18T04:02:00.000-08:002012-01-18T04:03:16.327-08:00Să ieşim în stradă? Să mergem la “Universitate”?<!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:trackmoves/> <w:trackformatting/> <w:punctuationkerning/> <w:validateagainstschemas/> <w:saveifxmlinvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:ignoremixedcontent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:alwaysshowplaceholdertext>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:donotpromoteqf/> <w:lidthemeother>EN-US</w:LidThemeOther> <w:lidthemeasian>X-NONE</w:LidThemeAsian> <w:lidthemecomplexscript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> <w:dontgrowautofit/> <w:splitpgbreakandparamark/> <w:dontvertaligncellwithsp/> <w:dontbreakconstrainedforcedtables/> <w:dontvertalignintxbx/> <w:word11kerningpairs/> <w:cachedcolbalance/> </w:Compatibility> <m:mathpr> <m:mathfont val="Cambria Math"> <m:brkbin val="before"> <m:brkbinsub val="--"> <m:smallfrac val="off"> <m:dispdef/> <m:lmargin val="0"> <m:rmargin val="0"> <m:defjc val="centerGroup"> <m:wrapindent val="1440"> <m:intlim val="subSup"> <m:narylim val="undOvr"> </m:mathPr></w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:latentstyles deflockedstate="false" defunhidewhenused="true" defsemihidden="true" defqformat="false" defpriority="99" latentstylecount="267"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Normal"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="heading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="35" qformat="true" name="caption"> <w:lsdexception locked="false" priority="10" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" name="Default Paragraph Font"> <w:lsdexception locked="false" priority="11" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtitle"> <w:lsdexception locked="false" priority="22" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Strong"> <w:lsdexception locked="false" priority="20" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="59" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Table Grid"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Placeholder Text"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="No Spacing"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Revision"> <w:lsdexception locked="false" priority="34" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="List Paragraph"> <w:lsdexception locked="false" priority="29" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="30" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="19" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="21" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="31" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="32" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="33" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Book Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="37" name="Bibliography"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" qformat="true" name="TOC Heading"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style> /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin-top:0in; mso-para-margin-right:0in; mso-para-margin-bottom:10.0pt; mso-para-margin-left:0in; line-height:115%; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-theme-font:minor-fareast; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-theme-font:minor-bidi;} </style> <![endif]--> <p style="text-indent: 0.5in; line-height: 150%;"><em><span style="font-size: 11pt; line-height: 150%; font-family: "Calibri","sans-serif"; font-style: normal;">Iată<span style=""> </span>ce sfat ne dă Părintele Iustin Pârvu pe 13 octombrie 2011 într-un interviu acordat<span style=""> </span>monahiei Fotini, parcă prevăzând ce se întâmplă zilele acestea în România.</span></em></p> <p style="text-align: justify; line-height: 150%;"><em><span style="font-size: 11pt; line-height: 150%; font-family: "Calibri","sans-serif";"> </span></em></p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in; line-height: 150%;"><em><span style="font-size: 11pt; line-height: 150%; font-family: "Calibri","sans-serif";">Părinte, un pericol social care se întrezăreşte la ora actuală îl reprezintă posibilitatea unor revolte generale, pe care nişte conducători din umbră le dirijează şi scot populația în stradă să protesteze faţă de criza în care ne aflăm. Chiar există nişte anunţuri de mobilizare generală programată anul acesta, oricum cât de curând. Ce sfătuiți oamenii să facă?</span></em><span style="font-size: 11pt; line-height: 150%; font-family: "Calibri","sans-serif";"></span></p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in; line-height: 150%;"><strong><span style="font-size: 11pt; line-height: 150%; font-family: "Calibri","sans-serif";">Sub nicio formă să nu iasă în stradă, pentru că este o capcană </span></strong><span style="font-size: 11pt; line-height: 150%; font-family: "Calibri","sans-serif";">mai mare decât îşi pot vreodată închipui. Sunt manevre politice, în care românul nostru a picat de multe ori. Aşa cum ne-au ameţit şi ruşii şi americanii; după ’44 toţi săreau în sus că <em><span style="font-family: "Calibri","sans-serif";">vin americanii şi vin americanii</span></em>! Românii noştri peste tot aşteptau americanii. Şi securitatea înregistra toate persoanele care propovăduiau acest americanism. Americanii nu au mai venit, bineînţeles, au umplut însă puşcăriile de români, condamnări – 15-20 de ani de puşcărie. De aceea eu atenţionez şi acum, pentru că niciodată nu poţi şti ce e pus la cale şi care sunt înţelegerile şi dedesubturile dintre ei.</span></p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in; line-height: 150%;"><span style="font-size: 11pt; line-height: 150%; font-family: "Calibri","sans-serif";">Cetăţeanul, înainte de a ieşi la o manifestaţie sau revoltă, trebuie să îşi pună mai întâi întrebarea: Cine pune la cale această revoltă? Cine o conduce? Că spontană e o naivitate să crezi că e. Dacă se va informa va vedea că în spatele acestor mişcări sunt oameni ai sistemului, nişte criminali care se folosesc de mulţime spre aşi câştiga ei autoritate şi putere. Împotriva cui te revolţi? Se ştie măcar cine e de vină pentru această criză? Nu e limpede că ea este provocată tocmai de bancherii şi oamenii sistemului în scopuri murdare? <strong><span style="font-family: "Calibri","sans-serif";">Aşadar cine se va face părtaş la astfel de revoluţie îşi va periclita şi libertatea pe care o mai are </span></strong>şi răspunde şi pentru întreaga omenire care se va afunda într-o dictatură nemaiîntâlnită până acum. Nu vă încredeţi în manipulările mass-mediei. Şi chiar de ar avea un scop bun o revoluţie, cine să mai dirijeze o societate în zilele noastre? Toţi stăpânii netrebnici s-au făcut, nu mai este niciun drept care să poată dori binele omenirii. Numai Dumnezeu ne poate scăpa de urgia care vine. De abia aici este justificată cuminţenia. Deci să avem cuminţenia cea bună şi să nu cădem în laţurile unei politici nefaste.</span></p>padre catalinhttp://www.blogger.com/profile/10229886735670473000noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8613205361684634061.post-66854756042653794632011-07-16T09:41:00.000-07:002011-07-16T09:49:21.400-07:00Pustia, pustiirea şi plânsul de bucurie făcător<p style="text-align: justify;">Ca să mai uite de sine, omului contemporan i se oferă spectacolul cotidian, prin care i se sugerează că adevăratele evenimente ale vieţii lui se petrec cu totul în altă parte decât în fiinţa sa. De aceea, pentru a înţelege ce se întâmplă cu el, omul priveşte la televizor la „evenimentele-ştiri“. În consecinţă, ne putem întreba ce mai poate să spună pustia omului contemporan? Ce înţeles poate să dea el părinţilor pustiei? Poate să creadă că este vorba despre nişte însinguraţi aflaţi la periferia existenţei, care nu şi-au găsit rostul în lume. Cum va înţelege el că aceşti părinţi „nu s-au retras în pustie pentru a se sălbătici, ci pentru a îmblânzi în pustie sălbăticia lumii acesteia“?</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Sfântul Ioan Scărarul: „Plânsul este un ac de aur al sufletului scăpat de orice ţintuire şi alipire şi înfipt de tristeţea cuvioasă în lucrarea de cercetare a inimii. Străpungerea este un chin neîncetat al conştiinţei, care pricinuieşte împrospătarea focului inimii, prin mărturisirea făcută în minte“ (Filocalia, volumul al IX-lea). Cum va înţelege omul că ceea ce trăieşte este sălbăticie, singurătate şi anonimat colectiv şi că toate acestea înseamnă pustiirea fiinţei lăuntrice? Când va avea răgazul să-şi pună întrebarea: „Ce a mai rămas din om?“. Se va mulţumi el oare cu răspunsuri devenite sintagme precum: „obiective pe termen lung“, „economie mondială“, „democraţie“, „daune colate-rale“, care invadează spaţiul nostru lăuntric şi ascund cu cinism puterea banului, interesele financiare de grup, fără să ia în considerare persoana concretă? „Daunele colaterale“ includ pe toţi cei care mor zi de zi de foame, care-şi pierd viaţa în războaie, care dorm pe străzi. În lumea noastră, totdeauna sunt lucruri mai importante decât persoana vie, concretă. Toată lumea pare să se ocupe de interesele tuturor, dar nimeni nu se ocupă de omul viu. </p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Se cultivă, de cele mai multe ori, o învăţătură depravată, care siluieşte şi osândeşte, iar slujitorii acesteia devin funcţionari, simulând, temându-se, minţind într-o lume de carnaval, în care fiecare poate să-şi pună masca zilnică. </p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Omul şi mândra lume nouă</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">În lumea noastră nu prea mai este loc pentru oameni. Ei sunt evaluaţi în procente, iar dramele lor personale pot deveni, cel mult, elemente de statistică. Mai mult, potrivit „noilor grile de valori“, în „societatea noastră“, care-şi propune să scoată într-un ritm industrial doar „specialişti“ şi „funcţionari“ şi mai puţin oameni, persoana umană este, şi ea, încadrată la rubrica „prestări de servicii“ sau „mijloc de producţie“. De aceea, după o anumită vârstă, oamenii sunt consideraţi „expiraţi sau neproductivi“, ca orice marfă. Nu mai au valoare pe „piaţa cererii şi ofertei“.</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Orice decădere este ridicată la rangul de virtute, iar valorile se pot amesteca după bunul plac al „liderilor de opinie“. Astfel, sfinţii, eroii şi voievozii, care n-au avut nici o emisiune în direct la TV, sunt amestecaţi cu vedetele de orice fel. Maşini, fotbal, internet, confort. Amnezie. Relativism absolut.</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Într-o asemenea lume, pustiită de lipsă de prezenţă, cum s-ar mai putea vorbi despre rolul spiritual al suferinţei sau despre plânsul de bucurie făcătoral Sfântului Ioan Scărarul? Omul a pierdut înţelegerea sensului real al suferinţei şi încearcă disperat să înlăture durerea, iar dacă nu reuşeşte şi nu o poate înţelege, „nu-i află rostul şi moare lăuntric, deznădăjduieşte“. Cum foarte profund observa marele gânditor şi martir creştin, Mircea Vulcănescu, omul de astăzi, „ştiindu-şi zilele numărate, încearcă totuşi să le înveşnicească cu patima deznădăjduită a celui fără apărare, a cărui moarte de tot nu este decât amânată“. El are o sete de concret, de posesie maximă, „are o tentaţie demiurgică şi crede în întâietatea faptei, îşi caută mântuirea prin faptă, încearcă să-şi organizeze viaţa de aici printr-o făptuire metodică şi raţională“. În lupta lui după fericirea pământească, omul de astăzi a prefăcut lupta vieţii într-o luptă după putere. În această luptă, puterea este concretizată în ban, care este semnul unei anumite puteri de a face ce vrei într-o lume în care tot ce vrei se poate cumpăra. Această „putere“ a devenit o valoare în sine. Semnele pustiirii sunt „instanţele aservite ale justiţiei, cu închisori care sluţesc, pervertesc sub motivul reeducării“, cum foarte bine observa Dostoievski în Amintiri din subteran. </p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Nu putem amâna confruntarea cu veşnicia</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Deşi trăim o realitate invadată de un gen de „barbarie, simplificatoare şi aspră“, totuşi viaţa noastră nu este legată definitiv de lumea de aici şi, sub pretextul organizării fericirii pământeşti, nu putem amâna la nesfârşit confruntarea cu veşnicia. Suntem cuprinşi de nălucirea unei false aşteptări paradisiace, dar această aşteptare nu este decât „raiul trist“. Or, Evanghelia a tras o linie despărţitoare între comuniunea de iubire şi de suferinţă a creştinului şi strădania omului după fericirea pământească.</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Pentru ca „pustia“ acestei lumi să nu ne pustiască inima, trebuie destrămat mai întâi pustiul din noi. Această alungare a pustiului din noi nu se înfăptuieşte prin reforme sau prin revoluţii ideologice, care mai mult ne împiedică să revenim la noi înşine. Pustiirea include distrugerea umanităţii omului, iar nisipurile pustiului nu sunt altceva decât imaginea timpului vieţii noastre pământeşti în risipire, învolburat, dar nemaicurgând ordonat precum în clepsidră. Această clepsidră măsoară trecerea vieţii, împotmolindu-se în propria-i sterilitate. </p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Avem nevoie de Părinţii pustiei întrucât aceştia poartă în ei înşişi rodnicia viitoarelor „răsăriri în fiinţă“. Ei sunt coloana duhovnicească în jurul căreia timpul îşi recompune în linişte spirala creşterilor esenţiale, aventura libertăţii, „pasiunea imprevizibilului, dăruire arzândă de sine a ceea ce încă nu este, rostire care rosteşte graiul altora“. Sau, cum spune Fericitul Augustin lui Alipius: „Ce mai aşteptăm? Ce înseamnă aceasta? Auzit-ai oare? Oameni fără ştiinţă se scoală şi cuceresc cerul, pe când noi, cu ştiinţa noastră fără inimă, ne tăvălim în carne şi sânge! Oare pentru că ne-au luat-o înainte ne e ruşine să le urmăm pilda sau mai curând pentru că nici nu ne mai e ruşine de a nu merge pe urma lor?“ (Confesiuni VIII).</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Părinţii pustiei ne împărtăşesc strategia duhovnicească prin care să ajungem la „ştiinţa cea împreună cu Dumnezeu“, la părticica dumnezeiască aşezată în om (Dorotei din Gaza), la conştiinţă, care este legea firească a fiinţei interioare. Ei ne ajută să înţelegem cum păcatul este un exil din intimitatea cu Dumnezeu, dar şi un exil al omului afară din el însuşi, potrivit cuvintelor psalmistului: la „râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns când mi-am adus aminte de Sion“ (Psalmul 136).</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Conştiinţa păcatului este urmată de convertirea lăuntrică prin care ne întoarcem la noi înşine, intrând în cămara sufletului. Astfel, Sfântul Isaac Sirul spune: „De îndată ce omul se retrage dintre oameni şi se adună în el însuşi, mişcările căinţei se vor înfăţişa de la sine în mintea sa“ (Cuvântul 65).</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Întoarcerea la sine înseamnă întoarcerea la Dumnezeu în lacrimile căinţei şi în nădejdea Învierii. Odată intrat în sine însuşi şi păcatul fiind părăsit, cel care se pocăieşte trebuie să-şi aşeze raţiunea, judecător al faptelor sale, cum ne învaţă Sfântul Ioan Gură de Aur: „Fiecare din noi să intre în conştiinţa sa şi punând în sine ca un judecător raţiunea, să aducă în faţa ei toate ticăloşiile sale“ (Omilia a 34-a la Ioan 3).</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Atât timp cât refuzăm să ne învinuim pe noi înşine şi încercăm să ne justificăm, este cu neputinţă să dobândim căinţa. Mania autojustificării este păcatul lui Adam după cădere, când a încercat să scape de mărturisirea lui şi a transferat asupra Evei întreaga responsabilitate a păcatului lor comun. La rândul ei, Eva l-a învinuit pe şarpe şi nu a cerut iertare. De aceea Părinţii ne îndeamnă: „Întoarce-te, pocăieşte-te, descoperă cele ascunse, spune lui Dumnezeu Celui ce ştie toate: Tu ştii cele ascunse ale mele, Mântuitorul meu şi cântă ca David: Miluieşte-mă după mila Ta“ (Canonul cel Mare, Oda a 7-a, Troparul al XIX-lea).</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Un necredincios, ascultând slujbele din Postul Mare, ar putea înţelege că ele reprezintă doar o lamentaţie neputincioasă şi nicidecum semnul supremei bărbăţii a omului care are curajul de a-şi asuma chemarea spre veşnicie a vieţii sale. În acest război nevăzut, libertatea umană este chemată să intre în comunine cu voinţa dumnezeiască prin ascultarea faţă de ea. În Postul Mare, credinciosul se lamentează pentru că nu are nimic bun să Îi ofere lui Dumnezeu: „Nici lacrimi, nici pocăinţă nu am, nici străpungere; ci Tu Însuţi pe acestea dăruieşte-mi-le mie, Mântuitorule, ca un Dumnezeu“ (Canonul cel Mare, Oda a 2-a, Troparul al XXV-lea).</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Lacrimile pocăinţei, semnul omului duhovnicesc</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Tristeţea poate fi păcat, dar există şi o tristeţe neprihănită care stă la temelia unei virtuţi: „întristarea cea după Dumnezeu“ (II Cor. 7, 10). Omul se mâhneşte pentru starea decăzută în care se află, îşi plânge păcatele, se întristează de pierderea curăţiei sale de la început şi suferă din pricina depărtării de Dumnezeu. Astfel, se ajunge în starea pe care o descrie Sfântul Maxim Mărturisitorul în Răspunsuri către Talasie: „În cei ce se străduiesc şi afectele devin bune, şi anume când le folosesc spre câştigarea bunurilor cereşti, de pildă întristarea o pot preface în pocăinţa care aduce îndreptarea de pe urmă a păcatului din timpul de aici“. </p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Este plânsul un semn al slăbiciunii, al lipsei de bărbăţie? Pustnicul Ioan ne învaţă că şi plânsul e de mai multe feluri, distingând trei feluri de lacrimi: lacrimile omului trupesc, lacrimile omului psihic şi lacrimile omului duhovnicesc. Omul trupesc plânge datorită necazurilor, încercărilor şi durerilor acestei vieţi. Omul psihic varsă lacrimi provocate de conştiinţa păcătoşeniei sale, teama de judecată, meditaţie asupra morţii, memoria vie a bunătăţii lui Dumnezeu Cel care a revărsat permanent harul asupra sa, iar el a răspuns în totală contradicţie cu bunătatea dumnezeiască. Lacrimile omului duhovnicesc izvorăsc din imensa bucurie cauzată de meditaţia lui continuă asupra iubirii inefabile a lui Dumnezeu, a măreţiei dumnezeieşti, a slavei veacului ce va să vină.</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">„Plângeţi neîncetat“ este cuvântul de ordine al părinţilor pustiei. Pin lacrimi părinţii anahoreţi au transformat natura şi lumea, făcând din deşert un nou paradis, cum cântăm noi în troparele asceţilor: „Prin curgerile lacrimilor tale, nerodirea pustiului ai lucrat, iar prin suspinele tale cele din adânc însutit roditoare ai făcut ostenelile tale şi te-ai făcut luminător strălucind prin minuni cuvioase părintele nostru“. Despre Maria Egipteanca spunem în Slava de la vecernie: „curgerile lacrimilor tale au adăpat pustia toată, făcând-o să înflorească pentru noi roadele pocăinţei“.</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">„Plânsul este un ac de aur al sufletului“ </p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">„L-a întrebat un frate pe Avva Pimen, zicând: Ce voi face păcatelor mele? I-a zis lui bătrânul: Cel ce voieşte să se izbăvească de păcate prin plâns se izbăveşte, şi cel ce doreşte să-şi agonisească fapte bune prin plâns le agoniseşte. Căci plânsul este calea pe care ne-au dat-o nouă Scriptura şi Părinţii noştri, zicând: Plângeţi, căci altă cale decât aceasta nu este.“ </p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">În Cuvântul al VII-lea al operei sale Scara dumnezeiescului urcuş, intitulat „Despre plânsul de bucurie făcător“, Sfântul Ioan Scărarul scrie: „Plânsul este un ac de aur al sufletului scăpat de orice ţintuire şi alipire şi înfipt de tristeţea cuvioasă în lucrarea de cercetare a inimii. Străpungerea este un chin neîncetat al conştiinţei, care pricinuieşte împrospătarea focului inimii, prin mărturisirea făcută în minte“ (Filocalia, volumul al IX-lea). Botezul lacrimilor înseamnă „valorificarea subtilă şi complexă a afectivităţii, a plânsului şi întristării, a sufletului şi lacrimilor prefăcute în izvor de bucurie şi seninătate lăuntrică“.</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Sfântul Simeon Noul Teolog consideră lacrimile un semn al dobândirii Duhului Sfânt, o consacrare a omului în Duhul Sfânt: „Dă-mi smerenie, dă-mi o mână de ajutor, şi curăţeşte murdăria sufletului meu, şi dăruieşte-mi lacrimi de pocăinţă, lacrimi de dor, lacrimi de mântuire, lacrimi ce curăţă întunericul minţii mele şi mă fac să strălucesc de sus, pe mine, care voiesc să Te văd pe Tine, Lumina lumii, Lumina ochilor mei, ai ticălosului, ai celui ce am inima plină de relele vieţii“ (Imnul al IV-lea, trad. pr. Dumitru Stăniloae). </p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Atât Sfântul Ioan Scărarul, căt şi Sfântul Simeon Noul Teolog arată că este necesară o permanentă stare de căinţă, pentru că cel ce nu-şi plânge păcatele zi şi noapte nu va putea vărsa lacrimi nici când se împărtăşeşte. Sfântul Ioan Scărarul arată că „nu vom fi învinuiţi, o, prieteni, la ieşirea sufletului, că n-am săvârşit minuni, nici că n-am teologhisit, nici că n-am fost contemplativi, dar vom da negreşit socoteală lui Dumnezeu că n-am plâns neîncetat“ (VII, 73). Aceeaşi stare ne învaţă şi Sfântul Simeon Noul Teolog, când spune: „În absenţa lacrimilor şi a căinţei continue, nici un om nu a fost curăţit vreodată, nici n-a devenit sfânt, nici nu L-a primit pe Duhul Sfânt, nici nu L-a contemplat pe Dumnezeu, nici nu L-a cunoscut ca sălăşluind întru el, nici nu L-a avut niciodată în inima sa“. Şi adaugă: „Atunci deschizându-şi omul ochii minţii şi privind firea celor ce sunt, cum nu mai privise niciodată, se umple de uimire şi-l podidesc fără să vrea şi fără durere lacrimile, prin care se curăţeşte ca prin cel de-al doilea botez, cu botezul acela despre care zice Domnul în Evanghelie: de nu se va naşte cineva de sus (Ioan 3, 7), spunând «de sus» ar dori să se înţeleagă naşterea din Duhul“.</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Asceza, participare la patima lui Hristos</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Pentru Sfântul Ioan Scărarul, legile ascezei sunt deja o participare la patima lui Hristos: „Izvorul apelor lacrimilor se naşte din lemn, adică din răstignirea trupului cu patimile şi poftele lui“. Izvorul lacrimilor a curs din coasta străpunsă a Mântuitorului Iisus Hristos pe Cruce, făcând să înflorească viaţa şi deschizând astfel calea restaurării tuturor celor al căror suflet e secătuit de păcat. Harul străpungerii este rezultatul sinergiei, al împreună-lucrării omului prin ostenelile ascetice ale Postului Mare cu lucrarea dumnezeiască, cu planul mântuitor al lui Dumnezeu faţă de om. Străpungerea este, întotdeauna, legată de bucuria eshatologică, în aşa fel încât nu i se pot acorda decât denumiri antinomice, cum ar fi „plânsul de bucurie făcător“ (charopoios penthos) sau „străpungerea bucuroasă-tristă“ (charmolype katanyxis). A petrece astfel întreg Postul Mare ca pe un Paşte neîntrerupt înseamnă a destrăma haina de doliu a naturii umane căzute pentru a îmbrăca veşmântul dumnezeiesc al adevăraţilor creştini, după cum spune Sfântul Ioan Scărarul: „Cel ce înaintează spre Dumnezeu într-o străpungere neîncetată nu încetează să preţuiască fiecare zi ca o sărbătoare“ (Scara 7, 38).</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Străpungerea inimii (katanyxis kardias), pe care o folosesc uneori imnografii, exprimă bine faptul că, din inimă, obârşia şi centrul fiinţei noastre, ţâşnesc lacrimile şi prin ele sufletul şi trupul se reunesc în inimă. Aceste lacrimi reprezintă criteriul principal al discernământului, cum spune Sfântul Isaac Sirul: „Lacrimile sunt hotarul dintre trupesc şi duhovnicesc“ (Cuvântul 85). Ele sunt potopul care cade deasupra păcatului şi înseamnă curăţirea lumii, ele înmoaie asprimea şi lipsa de sensibilitate a sufletului şi din inimă de piatră fac o inimă de carne, apele lacrimilor sting cuptorul patimilor şi au puterea de a stinge până şi focul gheenei. Cum cântăm în săptămâna a treia din Postul Mare: „Să stingem prin scurgerile lacrimilor văpaia cea nestinsă“. </p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Lacrimile şi tristeţea pocăinţei nu sunt o consecinţă a fricii, a angoasei, ci a iubirii desăvârşite care alungă frica. Lacrimile înseamnă întoarcerea spre iubirea lui Dumnezeu, înseamnă lupta pentru a nu uita cine suntem şi pentru ce ne-am născut, lacrimile înseamnă luptă împotriva „tăcerii fiinţei“. Lacrimile sunt anamneza duhovnicească într-o lume lovită de amnezia păcatului: „Ştiu faptele, şi osteneala, şi răbdarea ta… şi că eşti neobosit, dar am împotriva ta că ai uitat iubirea dintâi“.</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Ruptura interioară, neliniştea inimii omului până ce se va odihni în Dumnezeu, este preţul cu care trebuie să plătim respectul feţei noastre omeneşti. Cum spunea un gânditor creştin, să fim convinşi că vom sluji cu adevărat acestei lumi cu cât ne vom strădui să o vedem într-adevăr la locul ei, aşa cum îi este rostul, supusă rânduielilor lui Dumnezeu. Ne rămâne rugăciunea şi dragostea lui Dumnezeu, „care niciodată nu cade chiar dacă limbile ne vor lipsi şi cunoştinţa ni se va strica“.</p><div style="text-align: right;">pr. lect. dr. Gheorghe HOLBEA</div>padre catalinhttp://www.blogger.com/profile/10229886735670473000noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8613205361684634061.post-49866977580025867412011-03-23T01:39:00.000-07:002011-03-23T01:49:36.757-07:00Iertarea păcatelor - începutul vindecării de boli<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTChLdtU5xE5RJOGV5JC17H_xvfmajbp9CQVLe2pqCDbyPArwID829Vtb4HVgTX1lwPUjtPuTpwHdaH9s9_R2ixD4At_4-Z0UpmcFtdL53ajn3gEB5L7owShy-0ntihVodFkHa47YbSfIh/s1600/199297_152019984857287_100001478603984_324822_2093726_n.jpg"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 258px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTChLdtU5xE5RJOGV5JC17H_xvfmajbp9CQVLe2pqCDbyPArwID829Vtb4HVgTX1lwPUjtPuTpwHdaH9s9_R2ixD4At_4-Z0UpmcFtdL53ajn3gEB5L7owShy-0ntihVodFkHa47YbSfIh/s320/199297_152019984857287_100001478603984_324822_2093726_n.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5587194722934945650" border="0" /></a><br /><!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:trackmoves/> <w:trackformatting/> <w:punctuationkerning/> <w:validateagainstschemas/> <w:saveifxmlinvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:ignoremixedcontent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:alwaysshowplaceholdertext>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:donotpromoteqf/> <w:lidthemeother>EN-US</w:LidThemeOther> <w:lidthemeasian>X-NONE</w:LidThemeAsian> <w:lidthemecomplexscript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> <w:dontgrowautofit/> <w:splitpgbreakandparamark/> <w:dontvertaligncellwithsp/> <w:dontbreakconstrainedforcedtables/> <w:dontvertalignintxbx/> <w:word11kerningpairs/> <w:cachedcolbalance/> <w:usefelayout/> </w:Compatibility> <w:browserlevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> <m:mathpr> <m:mathfont val="Cambria Math"> <m:brkbin val="before"> <m:brkbinsub val="--"> <m:smallfrac val="off"> <m:dispdef/> <m:lmargin val="0"> <m:rmargin val="0"> <m:defjc val="centerGroup"> <m:wrapindent val="1440"> <m:intlim val="subSup"> <m:narylim val="undOvr"> </m:mathPr></w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:latentstyles deflockedstate="false" defunhidewhenused="true" defsemihidden="true" defqformat="false" defpriority="99" latentstylecount="267"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Normal"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="heading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="35" qformat="true" name="caption"> <w:lsdexception locked="false" priority="10" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" name="Default Paragraph Font"> <w:lsdexception locked="false" priority="11" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtitle"> <w:lsdexception locked="false" priority="22" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Strong"> <w:lsdexception locked="false" priority="20" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="59" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Table Grid"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Placeholder Text"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="No Spacing"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Revision"> <w:lsdexception locked="false" priority="34" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="List Paragraph"> <w:lsdexception locked="false" priority="29" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="30" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="19" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="21" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="31" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="32" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="33" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Book Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="37" name="Bibliography"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" qformat="true" name="TOC Heading"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style> /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin-top:0in; mso-para-margin-right:0in; mso-para-margin-bottom:10.0pt; mso-para-margin-left:0in; line-height:115%; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-theme-font:minor-bidi;} </style> <![endif]--> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">Duminica a II-a din Sfântul şi Marele Post al Sfintelor Paşti se numeşte şi <em>Duminica Sfântului Grigorie Palama</em>, începând cu anul 1368, când a fost canonizat acest mare dascăl al isihasmului.</p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii Ortodoxe. El a trăit în secolul al XIV-lea (1296-1359), trecând la Domnul în anul 1359, anul în care s-a întemeiat Mitropolia Ţării Româneşti.</p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">Sfântul Grigorie Palama s-a nevoit ca monah la Muntele Athos, în părţile unde se află astăzi Schitul românesc Prodromu, iar mai târziu a ajuns arhiepiscop al Tesalonicului. El este teologul luminii necreate şi neapuse din Împărăţia lui Dumnezeu, învăţând că sfinţii pot pregusta şi vedea duhovniceşte această lumină sau slavă încă din viaţa pământească, dacă Dumnezeu voieşte. Lumina aceasta s-a arătat şi Sfinţilor Apostoli Petru, Iacob şi Ioan la Schimbarea la faţă a Mântuitorului nostru Iisus Hristos (cf. Matei 17, 1-8; Marcu 9, 1-10; Ioan 1, 14; II Petru 1, 16).</p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">Biserica a rânduit ca în această a doua duminică din Postul Sfintelor Paşti să fie pomenit Sfântul Grigorie Palama, <em>pentru a ne arăta că dreapta credinţă, prăznuită cu solemnitate în 'Duminica Ortodoxiei', este credinţa prin care dobândim lumina neapusă şi viaţa veşnică din Împărăţia lui Dumnezeu</em>. Numai dacă avem dreaptă credinţă şi dreaptă vieţuire, ne luminăm sufletul şi trupul, împărtăşindu-ne de harul dumnezeiesc sfinţitor şi mântuitor, pentru a dobândi slava cerească a Împărăţiei Preasfintei Treimi. </p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><strong>Sfinţii, profeţii Împărăţiei luminii necreate</strong></p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">Deci, Duminica a II-a din Postul Mare este şi <em>duminica luminii duhovniceşti necreate şi veşnice din Împărăţia lui Dumnezeu. Lumina aceasta, nevăzută cu ochii trupeşti, este simbolizată în icoanele ortodoxe prin lumina din jurul capului sfinţilor, numită aureolă sau nimb</em>. Sfântul Grigorie Palama arată în scrierile sale că această lumină nu vine de la soare, ci vine direct din lumina sau slava Preasfintei Treimi şi luminează sufletul şi trupul omului unit cu Dumnezeu prin rugăciune. Această lumină necreată şi veşnică este <em>harul Domnului nostru Iisus Hristos, prin care se arată dragostea lui Dumnezeu-Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh </em>(cf. II Corinteni 13, 13), ea este însăşi prezenţa lui Dumnezeu în oamenii sfinţi sau drept-credincioşi, smeriţi şi mult rugători. </p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">Sfinţii se luminează prin prezenţa în ei a lui Hristos, <em>Lumina lumii</em> (cf. Ioan 8, 12), adică prin lucrarea harului Duhului Sfânt. Cei care mărturisesc dreapta credinţă se roagă neîncetat, postesc, se pocăiesc plângându-şi păcatele, se spovedesc, se împărtăşesc cu Sfintele Taine şi săvârşesc fapte bune, aceştia se luminează cu lumina harului necreat despre care vorbeşte Sfântul Grigorie Palama în scrierile sale teologice, pe temeiul Sfintelor Scripturi şi al experienţei Sfinţilor.</p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">În scrierile sale privind apărarea isihaştilor, adică a acelor monahi care se retrag în locuri liniştite pentru a se ruga necontenit, Sfântul Grigorie Palama arată că sfinţii care se roagă permanent lui Dumnezeu sunt <em>profeţii Împărăţiei lui Dumnezeu, întrucât pregustă sau văd cu anticipaţie, încă din lumea aceasta, prin bunăvoinţa lui Dumnezeu, slava veşnică a Împărăţiei Preasfintei Treimi</em>.</p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">Acum, în viaţa noastră pământească, supusă stricăciunii şi întunericului spiritual din cauza păcatului, nu vedem în mod obişnuit această lumină sau slavă veşnică dumnezeiască, ci doar în mod minunat sau extraordinar, când Dumnezeu binevoieşte să învrednicească pe cei smeriţi şi curaţi cu inima să primească, pentru câteva clipe, această slavă dumnezeiască şi mai presus de lume. Totuşi, <em>Dumnezeu, prin harul Său, este prezent şi lucrător în mod tainic în sufletele credincioşilor smeriţi şi mult rugători, chiar dacă nu toţi văd slava cerească în timpul vieţii lor pământeşti</em>. Însă când va veni Hristos întru slavă, El va arăta tuturor celor credincioşi lumina şi slava Ierusalimului ceresc, care va lumina cerul nou şi pământul nou, după cum ne spune cartea Apocalipsei (cf. Apocalipsa 21, 1-3 şi 23). </p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><strong>Rugăciunea şi pocăinţa înnoiesc haina de har a sufletului primită prin Botezul creştin</strong></p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">Prin rugăciune, post şi pocăinţă, spovedanie şi iertarea păcatelor, oamenii se pot apropia de Dumnezeu, se împărtăşesc cu Sfintele Taine şi simt duhovniceşte cum se luminează sufletul şi viaţa lor. Omul care se roagă mult şi cu smerenie dobândeşte prin harul Sfântului Duh faţă luminoasă şi inimă curată, reînnoindu-şi astfel haina de lumină primită de la Botez. De aceea, <em>timpul Sfântului şi Marelui Post nu este o perioadă de auto-înfometare sau de crispare voluntaristă, ci timp de curăţire de păcate şi patimi, de luminare, de creştere şi de îmbogăţire duhovnicească</em>. În această perioadă de timp adunăm mai multă lumină în suflet, lumină din rugăciune, pocăinţă şi post, lumină din cuvintele Sfintelor Scripturi, lumină din harul Sfintelor Taine, lumină din Vieţile Sfinţilor pe care le citim şi lumină din faptele bune pe care le săvârşim. Astfel, <em>hrănim sufletul nostru cu lumina cea netrecătoare din Împărăţia lui Dumnezeu, care este harul prezenţei Preasfintei Treimi în viaţa noastră</em>. În această perioadă de post ne aducem aminte mai des că am fost botezaţi şi că lacrimile pocăinţei sunt înnoirea Botezului, care se numeşte şi <em>'Luminare'</em>, după cum ne arată rugăciunile din <em>Liturghia Darurilor mai-înainte sfinţite</em>, săvârşită foarte des în Postul Sfintelor Paşti. În această perioadă nu hrănim trupul cu produse de origine animală, ci numai cu produse de origine vegetală, pentru că plantele sunt, în mare măsură, rezultatul fotosintezei, al asimilării luminii de la soare, <em>care devine acum simbol sau veşmânt al luminii harului ceresc necreat şi nevăzut, dăruit de Dumnezeu oamenilor, pentru a hrăni şi lumina sufletul lor, ca arvună a slavei şi bucuriei veşnice din Împărăţia Sa</em>. </p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><strong>Harul iertării vindecă sufletul de păcat şi pregăteşte vindecarea trupului de boli</strong></p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">Evanghelia de astăzi ne arată, în mod deosebit, harul sau puterea vindecătoare a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care vindecă un paralitic, numit slăbănog în limbajul evanghelic. Dar înainte de a-l vindeca pe acesta, Hristos Domnul îi spune: <em>'Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale!'</em>, iar cei care au auzit aceste cuvinte au zis: <em>'Pentru ce vorbeşte Acesta astfel? El huleşte. Cine poate să ierte păcatele, decât numai Unul, Dumnezeu?'</em> Însă Mântuitorul Iisus Hristos în mod voit a zis mai întâi: <em>'Iertate îţi sunt păcatele tale'</em>, pentru a arăta că El este nu numai om, ci El este Dumnezeu-Omul şi, ca atare, are această putere de a ierta păcatele, pe care o are numai Dumnezeu. Iar după Învierea Sa din morţi, Hristos Domnul dăruieşte şi ucenicilor Săi această putere de a ierta păcatele, zicând: <em>'Luaţi Duh Sfânt! Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate; şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute'</em> (Ioan 20, 22-23). Puterea de a ierta păcatele este şi o putere de vindecare. <em>În cazul omului paralizat din Evanghelie, Mântuitorul Iisus Hristos vindecă mai întâi sufletul acestuia, întrucât era bolnav din cauza păcatelor sale</em>, iar după aceea, Hristos Domnul îi spune bolnavului iertat: <em>'Scoală-te, ia-ţi patul tău şi mergi la casa ta!'</em></p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><strong>Boala, o urmare a păcatului sau o pedagogie divină</strong></p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">Prin urmare, Evanghelia ne arată <em>legătura dintre păcat şi boală</em>. Desigur, nu toate bolile sunt urmări ale păcatelor. Unele dintre boli sunt îngăduite de Dumnezeu tocmai <em>pentru a ne feri de păcate sau pentru a nu ne bizui numai pe sănătatea noastră trupească, pe forţele proprii, ci, mai întâi, pe ajutorul Lui!</em> Dacă oamenii nu s-ar mai îmbolnăvi deloc, nu s-ar mai smeri, ori s-ar crede nemuritori, sau, mai grav, ar uita că <em>sănătatea este un dar de la Dumnezeu, pe care l-au primit şi pe care trebuie să-l cultive, pentru care trebuie să mulţumească lui Dumnezeu-Dăruitorul vieţii şi al sănătăţii, 'Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre', cum se spune în slujbele Bisericii Ortodoxe</em>. <strong>Sănătatea nu este ceva care ni se cuvine în mod obligatoriu şi nici nu dispunem de ea întru totul, după propria noastră voinţă, ci, </strong><em><b>în primul rând, sănătatea este, ca şi mântuirea, dar de la Dumnezeu</b></em>. Sfântul Apostol Pavel pătimea de o boală grea şi s-a rugat de trei ori ca Dumnezeu să-l vindece. Răspunsul de la Dumnezeu a fost: <em>'Îţi este de ajuns harul Meu, căci puterea Mea se desăvârşeşte în slăbiciune'</em> (II Corinteni 12, 9). Boala Sfântului Apostol Pavel era <em>o pedagogie divină ca el să nu se mândrească pentru multele daruri duhovniceşti pe care le-a primit de la Dumnezeu</em>. În Evanghelia după Ioan, Hristos Domnul ne arată că un om orb din naştere s-a născut aşa nu pentru că au păcătuit părinţii lui, nici pentru că el însuşi ar fi păcătuit, fiindcă nu putea să păcătuiască înainte de a se naşte, ci s-a născut orb printr-o tainică lucrare a lui Dumnezeu: <em>'Nici el n-a păcătuit, nici părinţii lui nu au păcătuit, spune Mântuitorul, ci s-a născut orb ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu'</em> (Ioan 9, 3). <strong>Prin urmare, nu trebuie să judecăm prea repede pe alţii, considerând că orice boală este urmarea păcatului sau pedeapsă pentru păcate</strong>. Adesea, boala poate fi o tainică pedagogie divină, <em>o chemare tăcută, dar presantă, la înduhovnicire, la smerenie, la înţelepciune, la ferirea omului de primejdii şi mai mari, mai precis, o chemare la căutarea mântuirii sufletului, dimpreună cu dorinţa de vindecare a trupului</em>. Totuşi, există şi cazuri în care <em>boala este în mod direct urmarea păcatului, cum este cazul slăbănogului din Evanghelia de azi</em>.</p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><strong>Mântuitorul Iisus Hristos, unicul Duhovnic şi Doctor desăvârşit al vindecării omenirii bolnave</strong></p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">Nu ştim ce păcate a săvârşit omul paralizat, dar vedem că <em>Hristos Domnul, Duhovnicul şi Păstorul de suflete, păstrează taina vieţii ascunse a persoanei umane aflate în suferinţă şi nu judecă pe omul păcătos înainte de a-l ajuta când acesta caută vindecarea sau mântuirea</em>. El spune celui bolnav doar atât: <em>'Îţi sunt iertate păcatele'</em>, nu spune care păcate, când, unde şi de ce au fost săvârşite. Aflăm doar că <em>Mântuitorul-Duhovnic, vindecător de suflete, eliberează pe omul bolnav de un trecut întunecat şi apăsător, pentru a-i oferi un prezent nou, un nou început în viaţa sa. Iar când ridică pe cineva din păcat şi boală, Hristos-Duhovnicul nu-l umileşte prin reproşuri, ci El vindecă direct şi discret pe cel bolnav fără să-l judece şi fără să divulge păcatele acestuia, pentru a nu-i diminua demnitatea umană în comunitate.</em></p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><em>Relaţia de părinte duhovnicesc şi fiu duhovnicesc, pe care o vedem în Evanghelia vindecării slăbănogului din Duminica a II-a din Postul Mare, ne îndeamnă la pocăinţă şi ridicare din boala păcatului, la vindecarea sufletului nostru de paralizia sau slăbănogirea lui, cauzată de păcatele pe care le-am făcut, cunoscute sau necunoscute altora</em>, dar ştiute de noi înşine şi mai ales cunoscute de Dumnezeu Cel Sfânt şi Atotştiutor. </p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><strong>Rugăciunea pentru alţii şi ajutorarea lor ne arată taina Bisericii-comuniune</strong></p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">Evanghelia Duminicii a II-a din Postul Mare ne mai arată că <em>Hristos Domnul iartă păcatele şi îi dăruieşte vindecare bolnavului ţinând seama şi de credinţa celor care aduc la El pe omul păcătos şi bolnav</em>. </p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">Evanghelia după Sfântul Apostol Marcu ne spune: <em>'Iar Iisus, </em><strong><i>văzând credinţa lor</i></strong><em>, i-a zis slăbănogului: Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale!'</em> Din aceasta vedem cât de mare şi de folositoare pentru noi este <em>şi credinţa altora, nu numai credinţa noastră personală</em>. Când credinţa noastră a slăbit, când rugăciunea noastră s-a rărit, când sufletul nostru este paralizat de păcat, <em>de mare folos ne sunt nouă rugăciunea şi prezenţa celor care ne iubesc şi au credinţă mai puternică decât noi, rugăciune mai fierbinte decât noi, râvnă mai mare decât noi şi sănătate a sufletului mai bună decât a noastră. Aici vedem taina Bisericii. </em><strong><i>Aceşti patru oameni anonimi reprezintă Biserica slujitoare şi milostivă, care se roagă nu numai pentru cei prezenţi la rugăciunile ei, ci şi pentru toţi cei bolnavi, săraci, singuri, captivi, călători, pentru sănătatea şi mântuirea oamenilor şi pentru pacea a toată lumea</i></strong>.</p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">Biserica se roagă pentru toţi cei care au nevoie de ajutorul şi mila lui Dumnezeu. Aşadar, fiecare dintre noi trebuie <em>să se roage nu numai pentru sănătatea sa, ci şi pentru sănătatea altora, mai ales pentru cei care nu se mai pot ruga pentru ei înşişi.</em> Vedem cât de folositor este să aducem la casa în care Se află Hristos, la Biserica Sa, pe cei păcătoşi şi bolnavi, pe toţi cei ce au nevoie de iertarea păcatelor şi de vindecarea de boli! </p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><strong>Păcătosul iertat devine un fiu duhovnicesc</strong></p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">În mod surprinzător, Mântuitorul Iisus Hristos îl numeşte pe acest om paralizat <em>'fiule'</em>, ceea ce nu era un lucru obişnuit. El a vindecat o mulţime de bolnavi, dar nu tuturor le-a spus <em>'fiule'</em>. Acestui bolnav, acestui om paralizat, însă, i-a spus <em>'fiule'</em>, după cum i-a spus femeii bolnave care avea scurgere de sânge sau hemoragie de ani mulţi: <em>'îndrăzneşte, fiică' (Luca 8, 48) </em>. Când Mântuitorul Iisus Hristos numeşte pe cineva <em>fiu</em> sau <em>fiică</em>, aceasta înseamnă că a văzut tainic şi a recunoscut public credinţa acelei persoane. Deci, prin însuşi faptul că îl numeşte pe acest om paralizat <em>fiu</em>, adică <em>fiu duhovnicesc</em>, Hristos-Duhovnicul şi Doctorul ne arată că a citit în sufletul acestuia multa lui credinţă smerită şi marea lui dorinţă de a fi vindecat, iar <strong>El îi arată ca unui fiu iubirea părintească a lui Dumnezeu, iertându-i păcatele şi vindecându-l de boală</strong>.</p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">Aşadar, omului păcătos care se pocăieşte, mai ales după ce a trecut prin suferinţă, Dumnezeu îi dăruieşte <em>harul înfierii</em>. Astfel, <strong><i>omul credincios, căruia Dumnezeu i-a iertat păcatele, devine un om înfiat prin har</i></strong><em>. Dintr-un </em><strong><i>rob al păcatului</i></strong><em>, harul iertător, vindecător şi eliberator al lui Hristos face un </em><strong><i>fiu al credinţei</i></strong><em> şi al iubirii divine părinteşti!</em></p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><strong>Îndemn la fapte de milostenie</strong></p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">Prin urmare, <em>Evanghelia iubirii milostive a Mântuitorului Iisus Hristos ne îndeamnă ca, pe lângă rugăciune, post, pocăinţă şi spovedanie, să săvârşim şi fapte bune, să ajutăm pe cei bolnavi şi pe toţi care au nevoie de ajutorul nostru</em>. De fapt, cei patru oameni care îl ajută pe slăbănogul din Evanghelia Duminicii a II-a din Postul Mare <em>simbolizează acum şi pe toţi medicii, asistenţii medicali, preoţii de caritate, părinţii, fraţii, prietenii, vecinii sau colegii care ajută pe cei bolnavi.</em></p> <p style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">Să ne ajute Hristos Domnul să ne rugăm şi să lucrăm pentru vindecarea sufletelor şi trupurilor noastre şi ale semenilor noştri, spre slava Preasfintei Treimi şi mântuirea oamenilor. Amin</p> <p style="text-align: justify;">[Predica PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la Duminica a II-a din Postul Mare (a Sfântului Grigorie Palama)]</p> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> </p>padre catalinhttp://www.blogger.com/profile/10229886735670473000noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8613205361684634061.post-51402104883055988972011-03-07T05:36:00.000-08:002011-03-07T05:38:58.919-08:00Istoricul bisericii cu hramul Sfantul Nicolae din localitatea Lanurile, judetul Buzau<!--[if gte mso 9]><xml> <o:officedocumentsettings> <o:relyonvml/> <o:allowpng/> </o:OfficeDocumentSettings> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:trackmoves/> <w:trackformatting/> <w:punctuationkerning/> <w:validateagainstschemas/> <w:saveifxmlinvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:ignoremixedcontent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:alwaysshowplaceholdertext>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:donotpromoteqf/> <w:lidthemeother>EN-US</w:LidThemeOther> <w:lidthemeasian>X-NONE</w:LidThemeAsian> <w:lidthemecomplexscript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> <w:dontgrowautofit/> <w:splitpgbreakandparamark/> <w:dontvertaligncellwithsp/> <w:dontbreakconstrainedforcedtables/> <w:dontvertalignintxbx/> <w:word11kerningpairs/> <w:cachedcolbalance/> <w:usefelayout/> </w:Compatibility> <m:mathpr> <m:mathfont val="Cambria Math"> <m:brkbin val="before"> <m:brkbinsub val="--"> <m:smallfrac val="off"> <m:dispdef/> <m:lmargin val="0"> <m:rmargin val="0"> <m:defjc val="centerGroup"> <m:wrapindent val="1440"> <m:intlim val="subSup"> <m:narylim val="undOvr"> </m:mathPr></w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:latentstyles deflockedstate="false" defunhidewhenused="true" defsemihidden="true" defqformat="false" defpriority="99" latentstylecount="267"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Normal"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="heading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="35" qformat="true" name="caption"> <w:lsdexception locked="false" priority="10" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" name="Default Paragraph Font"> <w:lsdexception locked="false" priority="11" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtitle"> <w:lsdexception locked="false" priority="22" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Strong"> <w:lsdexception locked="false" priority="20" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="59" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Table Grid"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Placeholder Text"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="No Spacing"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Revision"> <w:lsdexception locked="false" priority="34" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="List Paragraph"> <w:lsdexception locked="false" priority="29" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="30" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="19" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="21" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="31" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="32" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="33" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Book Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="37" name="Bibliography"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" qformat="true" name="TOC Heading"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style> /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin-top:0in; mso-para-margin-right:0in; mso-para-margin-bottom:10.0pt; mso-para-margin-left:0in; line-height:115%; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-theme-font:minor-bidi;} </style> <![endif]--> <p class="MsoNormalCxSpFirst" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">Situată la 50 de km de municipiul Buzău şi 14 km de municipiul Rm. Sărat, localitatea Lanurile se află poziţionată pe drumul judeţean DJ 203 Rm. Sărat – Făurei, fiind parte integrată a comunei Ziduri. La nord comuna se învecinează cu comunele Grebănu, Valea Râmnicului şi Râmnicelu, la est şi N-E cu comuna Ghergheasa, la S-E cu comuna Cochirleanca, la vest cu comunele Zărneşti şi Poşta Câlnau. De asemenea, există şi legătură CFR cu staţiile de cale ferată la Zoiţa pe ruta Buzău - Rm. Sărat.</span></p> <p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style=""> </span>Dintr-un<span style=""> </span>istoric al satului redactat de părintele Nicanor Burjaconschi, descoperit in arhiva Bisericii Sfântul Nicolae, a parohiei Lanurile, aflăm că localitatea ar avea o vechime de peste 3 secole. <i style="">“Din spusele bătrânilor,<span style=""> </span>care au auzit şi ei de la străbunii lor, satul a luat fiinţă în jurul anului </i><b style=""><u>1700</u></b><i style="">. Un străbun de al fostului proprietar al satului, Nicolae Fleva, cu numele de </i><b style=""><u>Rurzov</u></b><i style=""> a adunat vreo 50 familii de clăcaşi, ca să-şi muncească moşia care până atunci era nelucrată. Creşteau acolo ierburi înalte şi stepă, unde se ascundeau dropiile sălbatice şi alte fiare. Aceşti clăcaşi au fost stabiliti pe malul gârlei unde astăzi este islazul satului, într-un punct numit </i><b style=""><u>Soc-arici</u></b><i style=""> sau socul cu arici, fiindcă acolo crescuseră nişte soci sălbatici, în care se prăsiseră o mulţime de arici. Clăcaşii şi-au săpat bordeie<span style=""> </span>pe malul gârlei şi au zidit o biserică din bârne tot lângă gârlă. Locul<span style=""> </span>bisericii se mai cunoaşte şi astăzi în islazul satului, unde se află o piatră mare, pe jumătate îngropată în pământ, iar în jurul ei vreo câteva cruci de piatră indică vechiul cimitir. <a style="" href="#_ftn1" name="_ftnref1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style=""><span class="MsoFootnoteReference"><b style=""><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%; font-family: "Calibri","sans-serif";">[1]</span></b></span></span></span></a> Mai târziu oamenii si-au zidit case din nuiele în locul vechilor bordeie şi astfel a luat fiinţă satul </i><b style=""><u>Socariciu</u></b><i style="">, care in jurul anului 1863 număra vreo 100 de familii”.</i></span></p> <p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">În 1864, </span><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">locuitorii satului au fost împroprietăriţi pe pământ boieresc, mulţumită legii lui Alexandru Ioan Cuza din august 1864. Tot în acelaşi an socaricenii au primit şi locuri de casă în vatra actualului sat, lângă locul pentru biserica nouă. Înainte de a se muta în satul nou socaricenii au început construcţia bisericii (<b style="">1863</b>) din cărămidă, pe care o termină în<b style=""> 1864</b> şi o învelesc cu şindrilă<a style="" href="#_ftn2" name="_ftnref2" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%; font-family: "Calibri","sans-serif";">[2]</span></span></span></span></a>. Între 1865-1867 se execută lucrări de pictură de către pictorul Teodorescu.</span></p> <p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">Toate aceste lucrări s-au făcut sub conducerea preotului <b style="">Nicolae Dumitraşcu</b>, care a fost preot şi la biserica veche, cu binecuvântarea <b style="">P.S. Dionisie I Romano</b>, </span><b><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">Nicolae Fleva</span></b><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style=""> </span>fiind ctitor,</span><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"> aşa cum reiese din pisania bisericii (prima pisanie<span style=""> </span>nu s-a păstrat, dar<span style=""> </span>textul ei l-am<span style=""> </span>găsim consemnat de părintele Nicanor B.<span style=""> </span>pe marginea unei coli de hartie a cărei fotografie este anexată prezentului istoric ). Între timp locuitorii, unul câte unul , au început să-şi construiască case în vatra noului sat.<span style=""> </span>Ultimul<span style=""> </span>care s-a mutat din satul vechi în cel nou a fost moş Oprea Bordei, în vârstă de 97 de ani.</span></p> <p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">Din cauza lipsei documentelor de până la 1920 din arhiva parohiei, nu ştim<span style=""> </span>până în ce an a slujit părintele Nicolae Dumitraşcu şi nici cine i-a urmat. Cert este ca din 1920 până în 1925, acte din arhiva bisericii îl indică ca preot paroh pe părintele Ştefan Nicolaici. Astfel<span style=""> </span>în timpul părintelui Ştefan Nicolaici, mai exact în anul 1921, au loc lucrări de reparaţie a bisericii şi restaurare a picturii de către pictorul Panait cu cheltuiala credincioşilor. Tot in acelaşi an se construieşte în faţă bisericii o clopotniţă din lemn de stejar,pe o suprafata de 20m² tot cu cheltuiala credincioşilor.</span></p> <p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">În anul 1925 localitatea îşi schimbă numele din <b style="">Socariciu </b>în <b style="">Nicolae Fleva</b>, (după numele marelui om politic, ministru pleni potenţiar al României, şi proprietar al moşiei,<span style=""> </span>care le-a luat apărarea ţăranilor de pe moşia sa răsculaţi în timpul revoltei din 1907, pe care i-a eliberat din închisoare), nume pe care îl păstrează până în 1965 cand se schimbă în <b style="">Lanurile.</b></span></p> <p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">Din anul 1926 şi până în octombrie 1941 parohul bisericii din Nicolae Fleva<span style=""> </span>este<span style=""> </span>părintele <b style="">Bălăiţă Dimitrie</b>. În timpul acestui vrednic slujitor, bisericii îi este adăugat un pritvor şi se fac reparaţii la acoperiş, biserica fiind învelită din nou cu tablă nouă(1930). Cutremurul care loveşte biserica în anul 1940 produce acesteia avarii insemnate mai ales la turlă dar si la pictură şi tencuielile exterioare, in care apar grave fisuri.</span></p> <p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">Preotul cu cea mai indelungată activitate şi care a rămas adânc întipărit în memoria credincioşilor din parohia Lanurile, a fost părintele <b style="">Nicanor Burjaconschi</b>. Părintele Nicanor Burjaconschi, a păstorit parohia din noiembrie 1941, până în octombrie 1979 când a fost înlocuit de părintele Băbădie Ştefan. Părintele Nicanor B. nu a avut o pastoraţie usoară; cutremurul care a afectat biserica in 1940, războiul,<span style=""> </span>dar şi stabilizarea au făcut ca biserica să degradeze din ce în ce mai mult. Din procesele verbale de inspecţie reiese că părintele Nicanor a incercat în diverse rânduri să repare Biserica şi clopotniţa, dar din cauza lipsei veniturilor dar şi a lipsei sprijinului credincioşilor loviţi de coloctivizare şi stabilizare, nu a reuşit. Abia in anul 1956 părintele Nicanor reuşeşte să inlocuiască turla, reconstruind-o practice,<span style=""> </span>repară acoperişul şi<span style=""> </span>reinveleşte biserica cu tablă, înlocuind totodată<span style=""> </span>jghiaburile şi burlanele vechi. Reparaţiile se extend şi<span style=""> </span>la clopotniţă, <i style="">“propriu zis clopotniţa s-a înnoit în proporţie de două treimi şi la pereţi şi la acoperiş”<a style="" href="#_ftn3" name="_ftnref3" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style=""><span class="MsoFootnoteReference"><b style=""><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%; font-family: "Calibri","sans-serif";">[3]</span></b></span></span></span></a></i>. Stăruinţa părintelui Nicanor nu se opreşte aici, ci activitatea sa administrativ gospodărească se continuă cu renovarea picturii în ulei, tot în anul 1956, pictor fiind Ion Minulescu. În 30 decembrie 1956 părintele Nicanor este ridicat la rangul de iconom în cadrul Sfintei Liturghii arhiereşti de către P.S.<span style=""> </span>Antim Angelescu, ocazie cu care a fost resfinţită pictura Bisericii.<a style="" href="#_ftn4" name="_ftnref4" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%; font-family: "Calibri","sans-serif";">[4]</span></span></span></span></a></span></p> <p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">Din anul 1979 şi până în 1989 parohia Lanurile este deservită de preotul <b style="">Băbădie Stefan</b>.<span style=""> </span>După transferul<span style=""> </span>acestuia parohia rămâne vacantă până în anul 1992 când este numit paroh părintele <b style="">Manea Aurelian</b>. </span></p> <p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">Între anii 1992-1993, au loc<span style=""> </span>lucrări de consolidare si reparare a bisericii turnându-se century de beton deasupra ferestrelor şi se schimbă tabla de pe acoperişul bisericii. În anul 1999 se repictează biserica de această dată în tehnica fresco de către pictorul Enache Jenică, cu cheltuiala familiilor Roşca Vasile şi Constantin Cristea.</span></p> <p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">Începând cu anul 2000 au loc lucrări de extindere a privorului Bisericii, se construieşte o clopotniţă nouă care va primi si un clopot nou, dar şi o cameră praznicală, iar biserica şi cimitirul sunt împrejmuite cu gard de plasă sudată. Tot în timpul părintelui Manea Aurelian se achiziţionează de la familia Banu Calcan un imobil construit in 1956, care primeşte<span style=""> </span>destinaţia de casă parohială.</span></p> <p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">În anul 2006 părintele Aurelian Manea se transferă la o altă parohie, şi după o vacanţă de 8 luni, din decembrie 2006 este numit paroh părintele <b style="">Andreiu Cătălin</b>.</span></p> <p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">Cu binecuvântarea I.P.S. Epifanie Norocel, in primăvara anului 2007 au loc lucrări de renovare la casa parohială aceasta fiind reconstruită în proporţie de 60% şi dotată cu sistem de încălzire centrală şi climatizare, dar şi cu instalaţii sanitare, refăcându-se în totalitate şi circuitul electric. Toate aceste lucrări au fost finanţate de familia Dl. Cristea Constantin.</span></p> <p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">În anul 2008 sunt accesate fonduri guvernamentale prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte de către preotul Andreiu Cătălin. Se execută astfel următoarele lucrări: se reface în totalitate acoperişul bisericii înlocuindu-se grinzile, asteriala, si tabla, streaşina<span style=""> </span>extinzându-se până la 1,20m; se izolează biserica cu polistiren, după ce în prealabil au fost executate lucrări de reparaţie a tencuielii exterioare; sunt înlocuite ferestrele vechi cu unele noi din stejar triplustratificat cu geam<span style=""> </span>termopan, sunt<span style=""> </span>schimbate şi toate uşile cu unele noi din stejar; duşumeaua veche putrezită pe alocuri este inlocuită cu parchet; iar dejur-împrejurul bisericii se montează un trotuar de pavele. Totodată biserica este dotată cu un sistem de incălzire central (montându-se o centrală pe lemne) şi cu un sistem de climatizare (montându-se 3 aparate de aer condiţionat).</span></p> <p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">În anul 2009 biserica este infrumuseţată de credincioşi cu două policandre noi şi candele noi. La începutul anului<span style=""> </span>2010 clopotul vechi s-a spart şi a fost<span style=""> </span>înlocuit cu unul nou de 260 kg. </span></p> <p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"> </span></p> <p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style=""> </span></p> <div style=""><br /> <hr width="33%" align="left" size="1"> <div style="" id="ftn1"> <p class="MsoFootnoteText"><a style="" href="#_ftnref1" name="_ftn1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%; font-family: "Calibri","sans-serif";">[1]</span></span></span></span></a> In zilele noastre din ceea ce relata parintele Nicanor B. nu a mai ramas decat o cruce de piatra</p> </div> <div style="" id="ftn2"> <p class="MsoFootnoteText"><a style="" href="#_ftnref2" name="_ftn2" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%; font-family: "Calibri","sans-serif";">[2]</span></span></span></span></a> Până în anul 2008 se mai putea vedea in curtea bisericii o groapa imensa folosita pana atunci de locuitorii satului pentru a depozita gunoiul din cimitir, groapă despre care se spunea ca ar fi ramas in urma scoaterii pământului galben folosit la fabricarea caramizilor din care este zidită biserica. Din cauza aspectului urât al acelei gropi pline de gunoaie din mijlocul cimitirului credincioşii din îndemnul părintelui paroh Andreiu Cătălin, şi cu sprijinul logistic al Dl. Constantin Cristea, au curăţat goapa de toate gunoaiele şi apoi au umplut-o cu aproximativ 30 de remorci de pământ nivelând şi infrumuseţând astfel locul.</p> </div> <div style="" id="ftn3"> <p class="MsoFootnoteText"><a style="" href="#_ftnref3" name="_ftn3" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%; font-family: "Calibri","sans-serif";">[3]</span></span></span></span></a> Proces<span style=""> </span>verbal de inspecţie nr. 7, din 29 mai 1956, întocmit de părintele<span style=""> </span>Gh. Popescu, protoiereu al Raionului Rm Sărat, proces verbal aflat in Registru de inspecţie dintre anii 1948-1978</p> </div> <div style="" id="ftn4"> <p class="MsoFootnoteText"><a style="" href="#_ftnref4" name="_ftn4" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%; font-family: "Calibri","sans-serif";">[4]</span></span></span></span></a> Proces<span style=""> </span>verbal de inspecţie nr. 18, din 25 iunie 1969, întocmit de părintele<span style=""> </span>Gh. Popescu, protoiereu al Raionului Rm Sărat</p> </div> </div> <img src="file:///C:/Users/LUCA/AppData/Local/Temp/moz-screenshot.png" alt="" />padre catalinhttp://www.blogger.com/profile/10229886735670473000noreply@blogger.com2